Sursa foto: Kremlin.ru
China rămâne cel mai mare susținător economic și financiar al lui Vladimir Putin și al mașinăriei de război rusești, arată datele privind schimburile comerciale ale celor două țări. În ultimii doi ani, China și-a dublat atât exporturile către Rusia, cât și importurile de proveniență rusească, arată cele mai recent date ale Institute of International Finance (IIF), analizate de Economedia.
În același timp, exporturile țărilor europene către Rusia, dar realizate prin intermediul țărilor din Asia Centrală și regiunea Caucazului, continuă neabătute. Vorbim despre exporturi vitale pentru economia de război a Rusiei și despre faptul că agenții lui Putin doar facturează bunurile vestice către statele vecine Rusiei. Unele bunuri chiar își pierd pur și simplu urma și nici nu ajung în țările de destinație precum Kazahstan, Kârgâzstan sau Georgia, o situație documentată inclusiv de Financial Times, care a documentat bunuri facturate către Kazahstan în valoare de peste 300 de milioane de dolari care nu au ajuns niciodată la destinație.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Potrivit lui Robin Brooks, senior fellow la Brookings Institution și până recent directorul și economistul-șef al Institute of International Finance (IIF), exporturile UE către țările din Asia Centrală și regiunea Caucazului au înregistrat o creștere masivă de la începerea războiului rusesc împotriva Ucrainei. Creșterea exporturilor către aceste țări contrabalansează complet scăderea exporturilor directe post-invazie către Moscova, iar cumulat cu exporturile chineze tot mari, explică reziliența economiei rusești și faptul că aceasta nu s-a „prăbușit”, cum anticipau toți analiștii și șefii de state și de guverne în 2022.
Polonia este una din puținele țări care face ceva pentru a reduce acest flux absurd de bunuri și componente facturate pe hârtie către Kârgâzstan și destinate Rusiei, flux care continuă de mai bine de 2 ani de zile.
Pe hârtie, exporturile americane către Rusia au scăzut în perioada 2019-2023 cu 90%, adică comerțul între cele două țări a devenit aproape inexistent. Este la fel și în cazul altor economii dezvoltate: exporturile japoneze directe către Rusia au scăzut cu 60% între 2019 și 2023, iar ale Germaniei cu 70%. Cu toate acestea, importurile rusești de bunuri au crescut cu 20% în aceeași perioadă, de la 254 miliarde de dolari în 2019 la 304 miliarde de dolari în 2023.
Această evoluție se datorează pe de o parte creșterii exporturilor chineze către Rusia la 110 miliarde de dolari în 2023 de la 50 miliarde în 2019. O creștere de o asemenea magnitudine (125%) contrabalansează singură scăderea bunurilor vestice către Rusia.
Doar exporturile chineze către Rusia de echipamente de transport au crescut cu 800% de la invazia Ucrainei. Asta înseamnă material rulant (pentru transport feroviar), autovehicule și camioane, aeronave și transportatoare maritime.
Singura explicație plauzibilă pentru o asemenea explozie a comerțului european cu țările din Asia Centrală și regiunea Caucazului este re-exportul către Rusia.
Re-exportul de bunuri din Vest către Moscova este realizat în special prin Georgia, Kyrgystan și Armenia – aceasta din urmă are o creștere a exporturilor către Rusia, post-invazie, de peste 430%.
Relevant este faptul că, în ciuda sancțiunilor, Moscova reușește să păstreze accesul la produse și tehnologii europene importante precum componente și piese pentru aeronave, componente auto, echipamente și sisteme optice și de navigare, senzori, microchip-uri sau turbine energetice.
Potrivit unei analize a Yermak-McFaul International Working Group on Russian Sanctions, importurile rusești de „bunuri de război” pe care există sancțiuni a totalizat în perioada ianuarie-octombrie 2023 aproape 9 miliarde de dolari – cu doar 10% mai mici față de nivelul pre-invazie.