Analiză. Câți bani ar da românii pentru locuințe? Buget de chirie de 300 de euro/ lună și 67.500 de euro pentru achiziția unui apartament

imobiliar, imobiliare, dezvoltator, case, birouri Sursa foto: Unsplash / Tierra Mallorca

Bugetul pe care chiriașul ar dori să îl aloce pentru locuință este de 300 de euro în medie pe lună, în vreme ce cumpărătorul mediu ar dori să aloce un buget de 67.500 de euro pentru cumpărarea unei locuințe, potrivit analizei comportamentului utilizatorilor Imoradar24, agregator de anunțuri imobiliare, parte din același grup cu Imobiliare.ro.

Cum s-a realizat studiul?

Imoradar24.ro a verificat către ce anunțuri se orientează românii atunci când sunt interesați să cumpere sau să închirieze o locuință. Platforma e un agregator de anunțuri imobiliare din România, cu aproximativ 600.000 de anunțuri scanate din 7.000 de localități și 170.000 de proprietăți unice scoase la vânzare

Acesta a analizat intențiile consumatorilor, urmărind anunțurile pentru care aceștia au inițiat un contact. Prețurile au fost exprimate prin folosirea medianei, o formulă asemănătoare mediei.

Imobiliare.ro prezintă cererile vânzătorilor sau proprietarilor, iar datele Imoradar24.ro prezintă preferințele clienților.

Astfel, din totalitatea anunțurilor din ultimele trei luni au fost verificate anunțurile pentru care utilizatorii au inițiat un contact, ceea ce indică o intenție de cumpărare sau de închiriere.

Prețurile au fost calculate prin folosirea medianei, după eliminarea extremelor. Mediana este o formulă matematică asemănătoare mediei, dar care lasă distribuția egală în ambele părți.

„Cu cât diferența este mai mare între media prețurilor cerută de vânzători și media prețurilor către care se orientează cumparatorii, cu atât timpul de așteptare până la tranzacție va fi mai îndelungat. Analizarea acestui indicator al discrepanței între cerere și ofertă ne ajută să înțelegem dinamica tranzacțiilor într-o anumită perioadă”, a declarat Mihai Cune, directorul Imoradar24.ro.

Buget de chirie: 300 de euro pe lună. Sumele cerute în marile orașe sunt mai mari

Bugetul mediu pe care românii doresc să îl aloce pentru chirie este de 300 de euro pe lună la nivel național, însă locuitorii din București, Cluj-Napoca, Constanța și Brașov se orientează preponderent pentru chirii peste medie, iar cei din Iași și Timișoara sub media națională, arată analiza.

În București, chiria medie către care se orientează utilizatorii este de 330 de euro pe lună pentru un apartament de două camere. În Cluj-Napoca, oraș “faimos” pentru prețurile și chiriile sale mari, utilizatorii oferă 350 de euro lunar. Surpriza o constituie Constanța, unde media este de 370 de euro. Nivelul este însă influențat de sezonul estival. În Brașov, utilizatorii caută chirii de 320 de euro pe lună, în vreme ce în Iași de 295 de euro pe lună.

Timișoara se distinge printr-o medie de 245 de euro pe lună, însă spre deosebire de celelalte mari orașe, unde utilizatorii caută în special apartamente de două camere, în orașul de pe malul Begăi sunt căutate în special garsonierele, arată analiza.

Conform unei analize Imobiliare.ro de luna trecută, în București, suma medie solicitată pentru un apartament cu două camere a ajuns în august la 430 de euro pe lună, adică cu 100 de euro peste media bugetului. În Cluj-Napoca, prețul mediu cerut la închiriere pe segmentul apartamentelor cu două camere a ajuns în august la 450 de euro pe lună. Deci, din nou, peste bugetele celor aflați în căutare de locuințe.

Cât sunt dispuși românii să dea pentru chiria la casă?

În privința caselor, chiria medie pe care utilizatorii ar dori să o ofere este de 650 de euro pe lună la nivel național. Nivelurile cele mai mari se regăsesc însă în București (1.000 euro), Capitala fiind urmată de Cluj-Napoca (800 euro), Brașov (700 euro), Iași și Timișoara (ambele 650 de euro) și Constanța (550 euro).

Vânzări de locuințe. Cât ar da românii pe un apartament?

În privința achiziției de locuințe, românii ar dori să aloce în medie 67.500 de euro la nivel național, iar ținta o reprezintă apartamentele de două camere, conform datelor platformei.

Cel mai mare preț sunt dispuși să îl achite clujenii, cu o medie de 96.000 de euro. În București, prețul pe care utilizatorii l-ar plăti este de 79.900 de euro, iar pe locul al treilea în clasament se află Brașovul, cu 74.276 euro. Topul este completat de Constanța (73.000 euro), Timișoara (71.950 euro), Iași fiind pe ultimul loc între marile orașe (63.000 euro).

În privința caselor, media națională este 86.000 de euro, însă în marile orașe ale țării prețurile pe care cumpărătorii sunt dispuși să le achite sunt mult mai mari. Astfel, în Cluj-Napoca, prețul pe care un client l-ar plăti este de 260.000 de euro, în vreme ce în București media este de 170.000 de euro. Top 3 este completat de Brașov (160.000 euro). În clasament urmează Timișoara (150.000 de euro), Constanța (135.000 de euro) și Iași (119.000 euro).

“Datele relevă o serie de informații interesante: în București, un cumpărător ar da 170.000 de euro pe o casă și ar putea primi o chirie lunară de 1.000 de euro, în vreme ce în Cluj-Napoca un client ar plăti 260.000 de euro, dar va putea să o închirieze teoretic cu doar 800 de euro pe lună”, notează autorii analizei.

I-am întrebat pe reprezentanții Imobiliare.ro ce înseamnă diferența între așteptările cumpărătorilor și sumele cerute.

“Observăm o discrepanța între bugetele pe care românii și-ar dori să le aloce pentru locuire și ceea ce plătesc, cumpără sau închiriază, în realitate. Bugetele de achiziție dorite se orientează în general spre studiouri noi sau apartamente cu 1 sau 2 camere vechi, deși ceea ce se tranzacționează cu precădere sunt apartamentele cu 2 și 3 camere noi, care presupun bugete mai consistente. Această diferența între dorința și realitate arată o imaturitate a cumpărătorului mediu, care vine la pachet și cu o anumită lipsă de educație financiară”, consideră Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro. “La indicatorul salarii medii vs preț mediu stăm foarte bine față de media europeană”, completează Crainic.

 

 

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: