Sursa foto: Facebook / Szijjártó Péter
Industria hârtiei și produselor din hârtie constituie o ramură tradițională a economiei naționale și, totodată, un indicator avansat pentru dinamica PIB-ului. În ciclul economic post-criză industria hârtiei a înregistrat o creștere semnificativă a VAB-ului (valorii adăugate brute), evoluție susținută de implementarea unui mix relaxat de politici economice și de majorarea puternică a investițiilor, arată o analiză Banca Transilvania.
Conform Eurostat în ciclul economic post-criză VAB-ul din această ramură a urcat cu un ritm mediu anual de 6,8%, superior dinamicii economiei naționale (4,4%). Datele Eurostat exprimă faptul că această industrie a fost una din ramurile cele mai performante în anul pandemic 2020, VAB-ul crescând cu 18% an/an (cea mai bună dinamică din 2016).
Totodată, conform estimărilor econometrice elaborate componenta structurală a VAB-ului a înregistrat o tendință ascendentă în ultimii ani, spre ritmuri anuale record.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Pe de altă parte, conform statisticilor Eurostat ponderea VAB-ului din industria hârtiei în PIB a înregistrat o tendință descrescătoare în ultimele decenii. Acest indicator a scăzut la 0,15% în 2019 (cel mai redus din 2015) și a consemnat un nivel mediu de 0,3% în perioada 1995-2019 (sub media Zonei Euro de 0,4%). În anul pandemic 2020 ponderea a crescut însă la 0,16%, cel mai ridicat nivel din 2017.
Cu toate acestea, datele Eurostat indică creșterea valorii adăugate brute din industria hârtiei și produselor din hârtie din România cu un ritm mai puternic comparativ cu cel înregistrat la nivelul Zonei Euro (principalul partener economic) în ultimele decenii: rate medii anuale de 1,7% vs. 1,1% în ultimii 25 ani.
Din perspectiva analizei fundamentale Banca Transilvania consideră că dinamica VAB-ului din industria hârtiei și produselor de hârtie este influențată de factori precum: evoluția investițiilor productive; climatul macro-financiar din Zona Euro (principalul partener economic al României); comerțul internațional și climatul din economia mondială (dată fiind integrarea acestei ramuri în circuitul economic mondial); potențialul semnificativ de creștere pentru consumul de hârtie pe locuitor; evoluția costurilor reale de finanțare în economie.
Conform datelor INS investițiile nete în industria hârtiei și produselor din hârtie au crescut cu o rată medie anuală de 4,9% în perioada 2008 – 2019 la 0,54 miliarde RON.
În anul pandemic 2020 investițiile s-au diminuat însă cu 27,1% an/an la 0,39 miliarde RON, pe fondul incidenței celei mai severe crize sanitare la nivel mondial în ultimul secol și implementării de restricții pentru contracararea acesteia.
Nivelul redus al consumului de hârtie pe locuitor din România (sub 50 kg) (cu mult sub media Uniunii Europene de 144 kg în 2019) exprimă premise de creștere cu ritmuri ridicate pentru această ramură a industriei prelucrătoare pe termen mediu.
De asemenea, nivelul ridicat al deficitul balanței comerciale din această ramură a industriei indică perspective pozitive pentru dinamica producției interne pe termen mediu. Exporturile companiilor din această ramură a economiei s-au majorat cu o rată medie anuală de 12,5% la 313,7 milioane EUR, iar importurile au urcat cu un ritm mediu anual de 8,4% la 383,9 milioane EUR în perioada 2012-2019 (deficit comercial cumulat de 0,6 miliarde EUR).
Conform previziunilor actualizate VAB-ul din această ramură a industriei s-ar putea majora cu un ritm mediu anual de 8,7% în perioada 2021-2025..