Sursa foto: Pixabay
Exporturile de petrol ale Rusiei au scăzut cu aproape 4% în septembrie, în urma declinului semnificativ al vânzărilor către Europa, înaintea sancţiunilor UE ce se vor aplica la finalul anului, se arată într-un raport publicat joi de Agenţia Internaţională a Energiei (IEA), transmite Reuters, citat de Agerpres.
Luna trecută, exporturile de petrol ale Rusiei au scăzut cu 230.000 barili pe zi (bpd), la 7,5 milioane bpd, anunţă IEA – principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state.
Exporturile de ţiţei înregistrau un declin de 260.000 barili pe zi, la 4,8 milioane barili pe zi în septembrie, de la recentul vârf de 5,5 milioane barili pe zi consemnat în aprilie. Exporturile de produse petroliere, cum ar fi benzina şi motorina, au crescut cu 30.000 barili pe zi.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Uniunea Europeană a importat doar 1,6 milioane bpd în septembrie, iar ponderea vânzărilor europene în totalul exporturilor Rusiei a scăzut la 35%, de la 50% la începutul anului, arată datele IEA.
De la începutul lunii decembrie, UE nu va mai cumpăra ţiţei rusesc livrat pe mare, sau două treimi din toate importurile UE de ţiţei rusesc, şi peste două luni vor fi interzise toate produsele rafinate din Rusia.
Exporturile de ţiţei rusesc în India, care a profitat de preţurile scăzute oferite de Rusia, au rămas stabile, la un milion bpd în septembrie, iar cele către China, care din iunie este cel mai mare cumpărător de ţiţei din Rusia, au scăzut cu 115.000 barili pe zi.
În raportul său lunar privind piaţa petrolului, publicat joi, Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) a revizuit în scădere estimările privind cererea de petrol pentru acest an şi, mai ales pentru 2023, şi a avertizat că decizia Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi a partenerilor săi, cu Rusia în frunte, de a reduce producţia pot să arunce lumea în recesiune, relatează agenţia EFE.
IEA se arată deosebit de severă cu ceea ce califică drept „o masivă reducere” a producţiei cartelului petrolier, de până la două milioane barili pe zi, începând din noiembrie, echivalentul a 2% din consumul mondial, ceea ce a provocat deja o creştere de circa 14 dolari pe baril comparativ cu minimele din septembrie.
„Cu presiuni inflaţioniste semnificative şi creşterea dobânzilor de referinţă”, a avertizat, „majorarea preţurilor petrolului poate fi punctul de cotitură pentru o economie mondială care deja se află în pragul recesiunii”.
Agenţia, ce reuneşte cea mai mare parte a ţărilor OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică), subliniază că planul alianţei OPEC+, adăugat la deteriorarea economică deja care se anunţă, diminuează cererea globală de petrol, pe care acum o estimează pentru trimestrul IV sub cea din perioada similară din 2021 cu 340.000 barili pe zi.
Asta înseamnă că pentru întregul an 2022 cererea va fi de 99,6 milioane de barili pe zi, ceea ce reprezintă cu 60.000 de barili mai puţin faţă de cât estimase în septembrie.
Corecţia faţă de raportul anterior este mult mai pronunţată pentru 2023, respectiv de 470.000 barili. Consumul va fi de 101,26 milioane barili pe zi, semnificativ sub nivelul de 102,02 milioane barili pe care OPEC l-a anunţat în ultima sa revizuire a cifrelor, prezentată miercuri.
Astfel, creşterea consumului global în 2022 va fi de 1,7 milioane barili comparativ cu 2022, ceea ce reprezintă un avans inferior celui de 1,9 milioane dolari estimat anul acesta şi, mai ales, celui de 3,2 milioane preconizat înainte de invazia rusă în Ucraina, la finele lunii februarie.
IEA acuză cartelul petrolier şi partenerii săi că au provocat o adevărată debandadă pe piaţă prin decizia de săptămâna trecută de a produce mai puţin petrol.
Pe de o parte, se teme că majorarea preţurilor de zilele acestea nu se va traduce printr-o creştere a producţiei de către alte ţări producătoare. În primul rând pentru că firmele americane ce exploatează zăcăminte de şist, care de obicei au fost mai reactive în situaţii similare, se confruntă acum cu probleme pe lanţurile lor de aprovizionare şi o creştere a costurilor nu sunt compatibile cu regulile de disciplină financiară pe care le-au impus investitorii lor.
De asemenea, deoarece aşteptările privind o cerere mai mică vor reduce „drastic” procesul „foarte necesar” de reconstituire a rezervelor până la finele acestui an şi în primul semestru din 2023.
Trebuie să se ţină cont că la finele lunii august rezervele industriei din ţările OCDE erau cu 243 milioane de barili sub media din ultimii cinci ani, de 2,736 miliarde barili.
Rezervele ar fi fost semnificativ mai reduse dacă guvernele ţărilor membre IEA nu ar fi optat pentru scoaterea pe piaţă, în perioada martie-august, a 185 milioane barili pentru a reduce tensiunile, reaminteşte agenţia.
Autorii raportului semnalează că reducerea efectivă a OPEC+ începând din noiembrie nu va fi de două milioane de barili (nivel maxim stabilit prin acord), ci în jur de un milion, deoarece o mare parte dintre ţările din cartel produc net sub cotele ce le-au fost atribuite.
Partea cea mai semnificativă a reducerii va reveni în sarcina Arabiei Saudite şi Emiratelor Arabe Unite. De asemenea, ar putea reveni şi Rusiei, din decembrie, când va intra în vigoare embargoul stabilit de Uniunea Europeană pentru petrolul rusesc.