pixabay.com
Acordul global privind impozitarea corporaţiilor, convenit de ţările din G7, acutizează un conflict profund dintre Germania, Franţa şi Italia, pe de o parte, şi Irlanda, Luxemburg şi Olanda, de cealaltă parte, transmite Reuters, citat de news.ro.
Deşi statele UE mai mici, aflate în centrul unui conflict de ani de zile legat de regimurile lor fiscale favorabile, au salutat acordul Grupului celor Şapte state puternic dezvoltate, din 5 iunie, pentru un impozit minim pentru corporaţii de cel puţin 15%, unii critici prezic probleme în implementarea acestuia.
Comisia Europeană s-a străduit de mult timp să ajungă la un acord în cadrul blocului cu privire la o abordare comună a impozitării, libertate protejată însă de către toate cele 27 de state membre, mari, şi mici.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“Opozanţii tradiţionali ai impozitelor din UE încearcă să menţină cadrul cât mai flexibil posibil, astfel încât să poată continua să îşi desfăşoare activitatea mai mult sau mai puţin ca de obicei”, a spus Rebecca Christie, de la grupul de reflecţie Bruegel din Bruxelles.
Paschal Donohoe, ministrul de Finanţe al Irlandei şi preşedinte al Eurogrup, a salutat acordul ţărilor bogate din G7, care trebuie aprobat de un grup mult mai larg.
”Orice acord va trebui să răspundă nevoilor ţărilor mici şi mari”, a scris el pe Twitter, arătând că un acord internaţional mai larg ar trebui să reunească ”139 de ţări”.
Şi Hans Vijlbrief, ministrul adjunct al Finanţelor din Olanda, a afirmat pe Twitter că ţara sa sprijină planurile G7 şi că a luat deja măsuri pentru a opri evaziunea fiscală.
Deşi oficialii UE au criticat în privat ţări precum Irlanda sau Cipru, abordarea lor în public este taxată politic şi lista neagră a centre fiscale ”necooperante” nu menţionează paradisurile din UE.
Aceste ţări au înflorit oferind companiilor tarife mai mici prin aşa-numitele ”centre de cutii poştale”, unde pot înregistra profituri fără a avea o prezenţă semnificativă.
“Paradisurile fiscale europene nu au niciun interes să cedeze”, a declarat Sven Giegold, un membru al partidului verde al Parlamentului European care face lobby pentru reguli mai echitabile.
Cu toate acestea, ministrul de Finanţe din Luxemburg, Pierre Gramegna, a salutat acordul G7, adăugând că va contribui la o discuţie mai amplă pentru un acord internaţional detaliat.
Deşi Irlanda, Luxemburg şi Olanda au salutat lupta îndelungată pentru reformă, Ciprul a avut un răspuns mai reţinut.
“Micile state membre ale UE ar trebui recunoscute şi luate în considerare”, a declarat pentru Reuters ministrul de Finanţe al Ciprului, Constantinos Petrides.
Chiar şi Franţei, membră a G7, i-ar putea fi dificil să se adapteze complet la noile reguli internaţionale.
“Ţările mari precum Franţa şi Italia au, de asemenea, strategii fiscale pe care sunt hotărâte să le păstreze”, a spus Christie.
Reţeaua de justiţie fiscală plasează Olanda, Luxemburg, Irlanda şi Cipru printre cele mai proeminente paradisuri mondiale, dar include pe lista sa şi Franţa, Spania şi Germania.
Disensiunile la nivel european au explodat în 2015, după ce documentele denumite ”LuxLeaks” au arătat cum Luxemburgul a ajutat companiile să canalizeze profiturile în timp ce plăteau impozite mici sau deloc. Acest lucru a determinat o campanie de combatere a acestor practici din partea comisarului Margrethe Vestager, puternica şefă antitrust a UE, care a intrudus reguli care împiedică sprijinul ilegal al statului pentru companii, argumentând că astfel de tranzacţii fiscale au fost subvenţii neloiale.
Vestager a deschis investigaţii cu privire la compania finlandeză de ambalare a hârtiei Huhtamaki, pentru a plăti retroactiv impozite către Luxemburg şi pentru cercetarea tratamentului fiscal olandez aplicat companiilor Inter IKEA şi Nike.
Olanda şi Luxemburg au negat existenţa unor acorduri care încalcă normele UE.
Dar Vestager a avut şi eşecuri, cum ar fi cele de anul trecut, când justiţia a respins ordinul ca producătorul iPhone Apple să plătească retroactiv Irlandei impozite de 13 miliarde de euro (16 miliarde de dolari), o hotărâre care este în prezent contestată.
Ordinul lui Vestager pentru ca Starbucks să plătească milioane de impozite restante în Olanda a fost, de asemenea, respins.
În pofida acestor înfrângeri, judecătorii au fost de acord cu abordarea ei.
”Impozitarea echitabilă este o prioritate majoră pentru UE”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene: ”Ne menţinem angajamentul de a ne asigura că toate întreprinderile îşi plătesc partea echitabilă din impozite”.
Olanda, în special, a subliniat dorinţa de a se schimba, după criticile privind rolul său de a facilita ca multinaţionalele să îşi transfere profiturile de la o filială la alta, în timp ce nu plătesc impozite sau plătesc impozite mici.
În ianuarie, Olanda a introdus o regulă de impozitare a redevenţelor şi a dobânzilor plătite de companiile olandeze către jurisdicţii în care impozitul pe profit este mai mic de 9%.