Sursa foto: Pexels
Alimentele și produsele energetice s-au scumpit cel mai mult față de ianuarie 2021, topul fiind condus de gazele naturale, cu o creștere de preț de 105,6%, arată datele urmărite de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Aceștia au realizat o analiză a creșterii prețurilor pe categorii de produse și servicii începând din Ianuarie 2021, perioada în care inflația din România a intrat pe un trend ascendent. Ce urmează? O iarnă grea, cu prețuri ridicate.
Rata inflației în România a ajuns în luna septembrie la nivelul de 15,9%. Dincolo de creșterea medie a prețurilor elementelor din coșul de consum, creșterea s-a manifestat în mod diferit pentru fiecare categorie de produs și serviciu inclus în acest coș general.
“Inflația de astăzi are în spate cauze multiple, incluzând criza legată de gestionarea situației economice generată de pandemie, criza energetică, la care s-au adăugat efectele adverse ale războiului ruso-ucrainean”, notează echipa de economiști.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Analizând evoluția prețurilor la nivelul categoriilor de produse și servicii se observă clar faptul că lista scumpirilor este dominată de produsele energetice, în special de gazele naturale, care a avut o creștere de 105,6% față de Ianuarie 2021, adică prețurile sunt mai mult decât duble. Lista de top a scumpirilor în perioada studiată este completată de produse alimentare de bază, precum uleiul (+71,6%), zahărul (+52,4%) sau pâinea (+31,6%).
Economiștii notează că, per ansamblu, mărfurile alimentare din coșul de consum au avut o creștere a prețurilor medii de +23%, urmate de mărfurile nealimentare (care include și produsele energetice) cu o scumpire de +22,6%, respectiv de servicii cu o creștere generală a prețurilor de +11,4% față de Ianuarie 2021. În această ultimă categorie avem creșteri de prețuri mai puțin spectaculoase, precum chiriile (+7,7%), restaurantele (+15,9%) sau abonamente de radio și televiziune (+0,9%). La polul opus al categoriei serviciilor se află scumpirea apei, canalizării și salubrității, o categorie semnificativă pentru marea majoritate a gospodăriilor din România, cu o creștere a prețurilor de +28,6% în mai puțin de doi ani, notează analiza realizată pentru Economedia.ro.
“Nu există nicio categorie de produs sau serviciu care ar fi înregistrat o scădere a prețurilor în această perioadă, astfel fenomenul inflaționist pare să fie un fenomen general care are un efect mai mult sau mai puțin semnificativ asupra tuturor categoriilor de produse și servicii”, notează economiștii de la Romanian Economic Monitor.
De ce cresc prețurile?
Inflația din România se încadrează în tedințele generale globale ale schimbării prețurilor de consum, spun economiștii. “Atât inflația globală, cât și cea din România sunt dominate de criza energetică și cea alimentară, efectele economice negative ale războiului fiind canalizate prin aceste două mari categorii de produse. Rusia rămâne un furnizor important al produselor energetice, iar cele două țări implicate în acest conflict militar sunt producători importanți de produse agroalimentare, în special în ceea ce privește produsele cereale, ulei de floarea soarelui sau îngrășămintele. Poziția importantă a celor două țări la nivel global în privința exporturilor acestor produse explică în mare parte scumpirile semnificativ mai ridicate în cele două categorii de produse, cele energetice și cele alimentare. Mai mult, există și un efect indirect al scumpirilor energiei, industria alimentară având un grad ridicat de dependență de costul produselor energetice, astfel creșterea prețului energiei apare și în mod indirect în creșterea prețului produselor alimentare”, explică Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.
“În cazul României, cele două categorii reprezintă un procentaj important din compoziția coșului de consum ceea ce conduce implicit la inflația ridicată de astăzi. Astfel, România, precum și celelate țări în regiune, sunt afectate mai grav de aceste șocuri de pe piețele globale ale energiei și ale produselor agroalimentare”, completează Szász.
Amintim în acest context că, potrivit unui raport realizat de Joint Research Center, instituție din cadrul UE, în România, populația cu cele mai mici venituri cheltuie mai mult de trei sferturi din venituri pentru alimente și energie, cel mai mare procent din UE, iar creșterea prețurilor va face ca România să rămână țara cu cea mai mare rată a sărăciei absolute din Uniunea Europeană. În țara noastră, ponderea combinată a cheltuielilor cu alimentele și energia este de 76,4% în prima chintilă de venit (prima chintilă este grupul de 20% din populație cu cel mai mic venit).
Ce urmează? O iarnă grea, cu prețuri ridicate. “Chiar dacă rata inflației nu va mai crește în mod spectaculos până la finalul anului, sunt așteptate în continuare mici variații ale acestui indicator, continuând în general pe o pantă ascendentă, însă cu un ritm din ce în ce mai încetinit. Astfel, în concordanță cu proiecțiile BNR, putem spera că rata inflației va intra pe un trend descendent începând de la mijlocul anului 2023. Situația actuală incertă, agravată de război însă continuă să creeze un context economic incert, context în care și previziuile economice pot suferi ajustări semnificative pe termen scurt”, transmit reprezentanții Romanian Economic Monitor.
Cum au evoluat prețurile de la un an la altul
Preţurile de consum în luna septembrie 2022 comparativ au mai crescut cu 1,3% și față de luna precedentă, arată datele publicate în acastă lună de Institutul Național de Statistică. Rata inflaţiei de la începutul anului (septembrie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 13,1%. Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2022 comparativ cu luna septembrie 2021 este 15,9%.
Față de acum un an, indicele prețurilor de consum s-a majorat cu 19,12% la mărfuri alimentare și cu 16,61% la cele nealimentare.
Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la gaze, care s-au majorat cu peste 70%. Prețurile la produse de morărit și panificație sunt cu 25,3% mai mari decât în urmă cu un an, făina e cu aproape 35% mai scumpă, iar prețul pâinii a crescut cu 26,58%.
Singurele scăderi s-au înregistrat la servicii de poștă, telecom și servicii de telefonie
Creșteri prețuri de consum în luna septembrie 2022 față de septembrie 2021:
Gaze + 70,64%
Zahăr + 49,99%
Ulei +46,98%
Cartofi + 42,83%
Energie electrică, gaze şi încălzire centrală +41,36%
Făină +35,59%
Transport Aerian +34,17%
Unt + 34,13%
Combustibili +28,85%
Pâine +26,58%
Brânză +25,95%
Energie electrică + 24,98%
Lapte și produse lactate +23,62%
Legume și conserve de legume +21,93%