Miniștrii de finanțe din Uniunea Europeană au convenit miercuri asupra unei reforme a normelor fiscale ale blocului, vechi de două decenii, prin care statele vor avea mai mult timp pentru a reduce datoria publică și prin care vor fi create stimulente pentru investiții publice chiar și în timpul consolidării bugetare, scrie Reuters.
Reforma intervine după ce nivelurile datoriilor naționale au fost împinse la noi niveluri record de programele de redresare de după pandemie și în condițiile în care regiunea trebuie să se angajeze la noi cheltuieli pentru a-și menține obiectivele în materie de climă, politică industrială și securitate.
Această reformă vizează să modernizeze Pactul de Stabilitate, un fel de „consiliu bugetar” înfiinţat la sfârşitul anilor ’90, care limitează deficitul administraţiilor publice ale fiecărui stat membru la 3% din PIB şi datoria la 60% din PIB.
Acordul reprezintă cea de-a patra reformă a normelor fiscale ale UE, numită Pactul de stabilitate și de creștere
Reforma va permite ajustări mai puţin brutale ţărilor aflate în dificultate.
Noul text confirmă aceste praguri, dar face mai flexibilă şi mai realistă ajustarea cerută statelor UE în cazul unor deficite excesive.
Pactul, considerat prea drastic, nu a fost niciodată respectat.
”(Un) acord istoric!”, exclamă pe X ministrul francez al Finanţelor Bruno Le Maire.
”Acest acord prevede reguli bugetare care încurajează reformele, care lasă o marjă de manevră pentru investiţii şi care sunt adaptate situaţiei specifice a fiecărui stat membru (UE)”, subliniază omoloaga sa irlandeză Sigrid Kaag.
De-acum, ”regulile trebuie să fie mai bine respectate, ceea ce fost adesea o problemă în trecut”, subliniază ea.
Acordul a fost făcut posibil după o apropiere, pecetluită marţi, între Franţa şi Germania, aflate mult timp pe poziţii contrare în acest subiect.
Ţările îndatorate din sudul Europei, ca Franţa, insistau asupra unor flexibilităţi suplimentare, în vederea protejării investiţiei necesare în tranziţia verde şi cheltuielile militare declanşate de invazia Ucrainei de către Rusia.
Invers, ţările „frugale” din nord, aliniate în spatele Germaniei, cereau constrângeri în vederea atingerii unei dezîndatoriri efective în întreaga UE.
Noile reguli stabilesc valorile minime de reducere a deficitului mediu și a datoriei pe care trebuie să le respecte un guvern, pentru a satisface tabăra frugală a țărilor UE, condusă de Germania. Dar, în general, noile norme sunt mai permisive decât cadrul anterior, ceea ce reprezintă o victorie pentru țările din sud, în special pentru cele din sud, conduse de Franța.
Pactul de Stabilitate a fost dezactivat de la începutul lui 2020, în vederea evitării unei prăbuşiri a activităţii economice afectată de pandemia covid-19, iar apoi de Războiul din Ucraina.
El va fi reactivat la 1 ianuarie.
Cei 27 speră acum să încheie procesul legislativ, până la alegerile europene din iunie, asupra acestui text, care urmează să fie negociat cu Parlamentul European (PE).
Proiectul acordului prevede reguli mai adaptate situaţiei particulare a fiecărei ţări.
Traiectoriile bugetare urmează astfel să fie mai realiste şi mai bine aplicate.
Atingerea „obiectivelor de investiții”
Concret, Bruxellesul propune ca statele să-şi prezinte propriile traiectorii de ajustare pe o perioadă de cel puţin patru ani, pentru a-şi asigura sustenabilitatea datoriei.
Eforturile de reformă şi investiţii vor fi recompensate prin posibilitatea de a prelungi această perioadă de ajustare bugetară până la şapte ani, pentru ca ea să fie mai puţin brutală.
Schimbarea va viza mai ales evoluţia cheltuielilor, un indicator considerat mai pertinent decât deficitele, care pot fluctua în funcţie de nivelul creşterii economice.
În vederea satisfacerii Germaniei, se prevede ca toate ţările cu deficit excesiv să fie obligate la un efort minimum de reducere a raţiei deficitului cu 0,5 puncte procentuale pe an.
Parisul a obţinut de la Berlin o relaxare a acestui efort în perioada 2025-2027. În această perioadă se va ţine cont de creşterea costului datoriei legată de dobânzi mari.
„Această flexibilitate tranzitorie ne va permite să ne atingem obiectivele de investiţii”, subliniază Ministerul francez al Finanţelor.
În afară de această procedură cu privire la deficite excesive, Germania a obţinut adăugarea unui obiectiv de deficit public structural (în afara inmpactului contextelor) de 1,5% din PIB de la toate statele membre, în vederea păstrării unei marje de securitate faţă de plafonul de 3%.
În vederea atingerii acestui obiectiv, se va cere o ajustare de cel puţin 0,4% din PIB pe an, care poate fi redusă la 0.25% în cazul unor reforme şi investiţii.
În plus, datoria va trebui să scadă cu o medie de un punct procentual pe an, pe o perioadă de patru până la şapte ani.
Spre deosebire de fostele reguli, „obiectivul deficitului este mai puţin constrângător, ritmuul în vederea atingerii lui este mai progresiv şi recompensează investiţiile”, subliniază Parisul.
Acordul nu va avea niciun impact asupra politicii fiscale a UE în 2024, deoarece bugetele naționale pentru anul viitor au fost deja stabilite pe baza orientărilor convenite anterior, în 2023.
România, în procedură de deficit excesiv
Noile reguli vor avea un impact asupra României, singura țară din UE aflată în procedură de deficit excesiv în ultimii ani.
România este în procedură de deficit excesiv începând cu anul 2020 și și-a asumat un proces de consolidare bugetară pentru aducerea deficitului sub 3% din Produsul Intern Brut.
Cu toate acestea, procedura a „deraiat” încă de anul acesta, după ce s-a dovedit că bugetul a fost construit pe venituri supraestimate și cheltuieli subestimate.
Guvernul a cerut Comisiei Europene să accepte un deficit de 5,5% din PIB, semnificativ mai mare decât ținta asumată în legea bugetului, de 4,4% din PIB.
Foto: Dreamstime
