Economiștii israelieni avertizează guvernul că trebuie să facă rapid schimbări economice

economie razboi bani Foto: Dreamstime

Sute de economişti israelieni influenţi avertizează guvernul că trebuie să facă rapid schimbări economice mari, inclusiv redeschiderea bugetului ţării, în timp ce războiul cu Hamas se apropie de a patra săptămână, transmite CNBC, conform News.ro.

Scrisoarea publicată luni de Forumul Economiştilor Israelieni îi cere primului ministru Benjamin Netanyahu şi ministrului de Finanţe Bezalel Smotrich ”să se trezească şi să înceapă să răspundă provocărilor grele cu care se confruntă economia israeliană”.

Peste 200.000 de israelieni, majoritatea din sud, au fost forţaţi să se mute din cauza războiului cu Hamas. Acesta este un cost major pe care bugetul guvernamental recent nu l-a luat în considerare.

Analize Economedia

inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda
noii directori de la Transelectrica - Economedia
crestere economica grafic calcule foto pexels-pixabay
retea electrica - Transelectrica
Ford Courier Craiova Otosan (1)
Schaeffler Romania 1

La rândul lor, economiştii doresc ca Israelul să facă o mişcare fără precedent de redeschidere a bugetului 2024, care a fost adoptat în mai, după o luptă politică acerbă.

”Dacă în buget există cheltuieli care nu au legătură cu războiul sau reconstrucţia necesară, acestea trebuie regândite”, a spus Itai Ater, de la Coller School of Management a Universităţii din Tel Aviv, care conduce Forumul Economiştilor Israelieni.

Apoi este costul războiului în sine, inclusiv cei 360.000 de rezervişti care au fost chemaţi la serviciu, ceea ce reprezintă mai mult de 10% din forţa de muncă a Israelului.

Părţi mari din economia ţării au fost închise din cauza luptei, a penuriei de forţă de muncă şi a dispoziţiei populaţiei.

Scrisoarea avertizează, de asemenea, că ”Israelul a suferit o lovitură severă, care impune o schimbare fundamentală a priorităţilor naţionale şi o realocare masivă de fonduri pentru a face faţă pagubelor extinse de război, nevoia de a sprijini victimele şi reconstrucţia economiei Israelului”.

Luptele sunt acum direct în Gaza, Israelul atacând de pe uscat, aer şi mare. A început după cel mai mortal atac terorist din istoria Israelului, 7 octombrie, când militanţii Hamas au spart bariera de sud a Israelului, ucigând 1.400 de oameni şi luând peste 200 de ostatici.

De atunci, Israelul a fost şi el sub foc, deşi la o scară mai mică, şi la graniţele de nord, atât cu Libanul, cât şi cu Siria.

Care este scopul forumului?

Forumul celor 300 de economişti a fost fondat în luna ianuarie a acestui an, pentru a avertiza guvernul cu privire la potenţialele consecinţe economice grave ale impulsului lui Netanyahu pentru reforma judiciară. Acea luptă politică dezbinată s-a domolit, preluată de un război devastator şi costisitor, despre care majoritatea israelienilor nu şi-au imaginat niciodată că ar putea avea loc.

Scrisoarea forumului spune mai departe: ”Modificările cosmetice aduse bugetului actual nu sunt nici măcar aproape de ceea ce este necesar pentru a face faţă unei crize de această amploare, guvernul trebuie să facă faţă acestor provocări cât mai repede posibil şi trebuie să restabilească încrederea cetăţenilor în capacitatea sa de a face acest lucru.”

Deşi nu este abordat în scrisoare, Ater a spus că un început bun este reducerea sumei de bani acordate evreilor ultra-ortodocşi pentru ceea ce el a numit ”educaţie non-core”.

Finanţarea şcolilor ultra-ortodoxe sau haredi din Israel este o zonă constantă de dezbatere din cauza rolului exagerat pe care îl joacă această populaţie în guvernul israelian.

Partidele ultraortodoxe au reprezentat adesea un vot oscilant pentru consolidarea sau stabilirea unei coaliţii în Knesset. Pentru a-şi câştiga sprijinul, politicienii, cel mai recent Netanyahu, au fost acuzaţi că sunt în favoarea partidelor ultraortodoxe, cu un sprijin guvernamental generos pentru şcolile lor.

Forumul Economiştilor cere minimul absolut necesar în această etapă, pentru a împiedica economia să cadă într-un abis, a spus Ater. Se teme că va fi nevoie de mult mai mult dacă războiul se va intensifica. Ministerul de Finanţe nu a răspuns încă la scrisoare.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: