Sursa foto: Pixabay
Introducerea unui impozit minim pe cifra de afaceri ar trebui să fie subiectul unei reglementări separate care să asigure echitatea fiscală în funcție de specificul fiecărei activități economice, consideră Asociația Marilor Rețele Comerciale din România. Asociația explică, într-un comunicat, de ce ar fi necesară o reglementare separată.
Astfel, reglementarea propusă nu vizează un comportament fiscal ci cifra de afaceri, stabilită fără niciun fel de criterii justificative la valoarea de 50 milioane euro.
Cu alte cuvinte, tot ceea ce trebuie evitat pentru a nu deveni subiectul acestei reglementări, nu este un anumit comportament fiscal – care a fost invocat ca bază pentru această reglementare – ci doar simpla atingere a unei anumite cifre de afaceri fără alte criterii sau circumstanțieri, notează AMRCR (Asociația Marilor Rețele Comerciale din România).
De asemenea, există domenii economice unde nicio companie nu poate ajunge la o cifră de afaceri de acest cuantum.
Însă în altele atingerea unui asemenea prag nu este neapărat una excepțională, pentru că rezultă din specificul sectorului și al pietei – marje relativ reduse în comparație cu alte domenii si care pot fi obținute doar printr-un volum mare de operațiuni comerciale, derulat la costuri operaționale – logistice, financiare și de personal – ridicate.
Acest specific trebuie să se regăsească și în natura deducerilor care se aplică și nu pentru o formulă de calcul în abstract.
În consecință, consideră AMRCR, echitatea fiscală ar necesita o abordare diferențiată a modalității și nivelului la care un astfel de impozit minim ar putea fi luat în considerare – după cum se arată și în propunerea Confederației Patronale Concordia
Situații neprevăzute pot apărea chiar în urma adoptării unor reglementări legislative sau unor intervenții administrative ale statului – subvenții, prețuri diferențiate pentru acces la utilități, ajutoare – care pot influența funcționarea pieței în detrimentul companiilor care nu mai pot să atingă performanța economică scontată și să ajungă să fie pasibile de aplicarea unui astfel de impozit minim pe profit, mai arată Asociația.
Același lucru este valabil și în cazul unor situații economice și adverse apărute independent de voința companiilor, cum s-a putut vedea în ultima perioadă – exemplu: pandemii, război. În acest caz, aplicarea unui procent mai redus – de exemplu 0,5% pentru primul an în care se înregistrează situația respectivă – ar fi de asemenea un factor de abordare echitabilă a fiscalității.
Adoptarea pachetului fiscal în forma propusă spre asumare poate genera efecte colaterale și în ceea ce privește crearea unor dezavantaje competitive pentru companiile care activează în România, având în vedere că acestea se află într-o piață concurențială extrem de dură, la nivel regional, comunitar ori chiar extracomunitar, companiile fiind practic forțate să adopte soluții de avarie, inclusiv înghețarea planurilor de investiții, avertizează AMRCR.
În acest sens am putut vedea și luarea de poziție a Ministrului Boloș, că direcționarea a 1% din cifra de afaceri către investiții poate să fie o alternativă la impunerea impozitului minim.
AMRCR (Asociația Marilor Rețele Comerciale din România) grupează următoarele companii de retail alimentar și nealimentar din România: Altex, Artima, Auchan, Brico Depot, Carrefour, Columbus, Cora, DM Drogerie Markt, Decathlon, Dedeman, Flanco, Hornbach, Ikea, Kaufland, Leroy Merlin, Lidl, Mega Image, Metro Cash & Carry, Mobexpert, Penny, Pepco, Profi, Selgros și este membră a Confederației Patronale ”Concordia” și a „EuroCommerce”.