Sursa foto: Facebook/CFR Călători
Proiectul unui tren de mare viteză București – Budapesta a fost discutat, miercuri, la București, în cadrul întâlnirii private dintre premierii Marcel Ciolacu și Viktor Orban, întâlnire la care au mai fost prezenți ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu și liderul UDMR, Kelemen Hunor, potrivit surselor G4Media.
Despre un tren de mare viteză care să asigure legătura între cele două capitale se discută de mulți ani, însă un asemenea proiect este foarte complicat și extrem de scump dacă s-ar face în varianta unei linii pe care trenurile să circule, totuși, cu peste 200 km/h, adică o linie de mare viteză veritabilă. În plus, pe lângă componenta de infrastructură (șina), mai trebuie luat în calcul și materialul rulant construit pentru viteze superioare.
Deocamdată, cele mai „rapide” trenuri din România ating doar 160 km/h, pe linia București – Constanța M 800, deși cu o investiție în semnalizare s-ar putea ridica la 200 km/h, viteza maximă a noilor trenuri/locomotive pe care le cumpără Ministerul Transporturilor, prin Autoritatea pentru Reforma Feroviară. De asemenea, linia București – Predeal pe care se atinge 140 km/h este deja „îmbătrânită” la aproape 20 de ani de la modernizarea din 2004.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Referindu-se la o linie de mare viteză/viteză sporită, București-Budapesta, Comisia Europeană avansase în 2021 termenul de finalizare 2040 (detalii aici).
Tunelul de 10 kilometri de la Predeal, inclus în „coridorul strategic internațional de mare viteză”
Acum, legătura spre Budapesta se face pe M 200 prin Brașov – Sighișoara – Arad – Curtici (frontieră Ungaria) pe care sunt contracte în execuție pentru reabilitare/modernizare la viteza maximă de 160 km/h, respectiv pe M 300 Cluj – Oradea – Episcopia Bihor, toate cele patru contracte de electrificare și modernizare fiind semnate prin PNRR, dar tot pentru viteza maximă de 160 km/h.
Pentru legătura București – Brașov via Predeal s-a ales varianta unui tunel de 10 kilometri, traseul care va include cel mai lung tunel din România fiind aprobată de Comisia Europeană pentru că va face parte dintr-un coridor strategic internaţional de mare viteză, potrivit unui răspuns al companiei CFR Infrastructură transmis Economedia.
Varianta traseului hibrid
Pentru linia de tren de mare viteză care ar urma să lege rețeaua națională feroviară de cea central și vest-europeană, Ministerul Transporturilor prezenta în primăvara anului 2022 două variante. Primul traseu este prin Pitești, Sibiu, Cluj și Oradea cu o lungime de 590 km, în timp ce al doilea este un traseu hibrid care să includă unele segmente modernizate pentru viteza de 160 km/h (Coridorul Brașov – Arad prin CEF și POIM sau Cluj – Episcopia Bihor prin PNRR) combinat cu aliniament nou pentru viteze de peste 200 km/h.
„În acest context, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii manifestă interes pentru o legătură feroviară de mare viteză sau cu viteză sporită (superioară vitezei de 200 km/h) care să conecteze zona Constanța / Port Constanța cu capitala României și mai departe cu Budapesta și implicit cu rețeaua europeană de cale ferată modernă. În urma unei analize preliminare realizată de către experții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii au rezultat două potențiale abordări:
⦁ Un aliniament sustenabil din punct de vedere economic și social pentru dezvoltarea unei căi ferate de mare viteză / viteza sporită poate fi: București – Pitești – Curtea de Argeș – Sibiu – Mediaș – (Tg. Mureș) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Episcopia Bihor. Această soluție ar urma să fie validată de rezultatele studiului de fezabilitate. Lungimea căii ferate de mare viteză are o lungime de aproximativ 590 km și ar urma să aibă un cost estimat de 25 – 30 mil. EUR/km (ceea ce ar conduce la un cost estimat al investiției de aproximativ 17 mld. EUR).
⦁ Un aliniament hibrid ce include secțiuni modernizate la nivelul 160 km/h pentru o parte a traseului (traversări montane, culoare existente), respectiv aliniament nou cu viteză de peste 200 km/h în funcție de aspectele geografice și cele de rentabilitate economică pe anumite porțiuni ale traseului. O astfel de abordare presupune valorificarea unor investiții deja realizate, în curs de realizate sau în faza de proiect de proiecte de modernizare. Astfel traversarea montana s-ar putea realiza pe un traseu comun HSR – cale ferată convențională (ex. Câmpina – Predeal – Brașov) dacă se va alege o soluție de aliniament cu tunel și geometrii în plan și profil (declivități mici și raze de curbură mari), caracteristice liniilor de mare viteză. În acest context, este propusă realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția primei căi ferate de mare viteză din România cu un cost estimat de 120 mil. EUR (142 mil. EUR cu TVA)”, potrivit documentului publicat de Ministerul Transporturilor.
Clasamentul liniilor de tren prioritare la modernizare
Hotărârea de Guvern prezintă și un Top al liniilor de tren prioritare la modernizare, pe prima poziție fiind București – Craiova (209 km) cu 95 puncte, urmată de Ploiești – Focșani (143 km) cu 92,44 puncte și secțiunea acum în etapa de proiectare preliminară Predeal – Brașov (27 km), cu 81 puncte.