Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Guvernele din toată lumea și inclusiv din România s-au luptat în acest an pentru a ține în frâu inflația în creștere constantă, ca urmare a prețurilor mari la energie și mai ales din cauza războiului din Ucraina. Însă măsurile populiste adoptate nu au putut ține pasul cu piața care a reacționat mai rapid. Economedia vă prezintă o scurtă listă cu 3 exemple despre cum piața reacționează la măsurile populiste adoptate de guverne, inclusiv de România.
Plafonarea prețului lemnelor a dus la penurie în piață
Guvernul a decis în luna octombrie să plafoneze prețul lemnului la 400 lei pe metru cub (față de 500 de lei mc cum era prevăzut în prima formă a OUG), la solicitarea premierului Nicolae Ciucă, pentru toți actorii din piață, adică atât pentru compania de stat Romsilva, cât și pentru companiile private care vând lemn.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Măsura a fost criticată de economiști și actori din piața lemnului, dar și de activiști de mediu și chiar de liberali, deși măsura a fost decisă de un Executiv PSD-PNL.
Distribuitorii anunțau atunci că prețul de vânzare cerut atunci de guvern era mult prea mic în comparație cu costul de achiziționare inițial, ceea ce a însemnat că aceștia nu mai putea face profit. Asociația Prolemn spunea că pe piața lemnului nu este o lipsă, marfă este în depozite, dar la prețul de 650 de lei pe metru cub, mai mare cu 40% față de anul trecut.
Drept urmare, măsura de plafonare a prețului lemnului a dus la scurt timp la penurie în piață.
Astfel, la doar o lună după ce s-a votat plafonarea prețului la lemne, guvernul lua în calcul eliminarea pragului de 400 de lei. Premierul Nicolae Ciucă declara în noiembrie, în cadrul unei întâlniri la fabrica IVECO, că se dovedeşte că nu este tocmai conform cu realitatea, de aceea vor lua măsuri de corectare. Premierul a precizat că au puterea să recunoască acolo unde greşesc şi să ia măsuri în consecinţă.
Ministrul Tanczos Barna a fost chemat, luni, pe 5 decembrie, în Parlament, pe tema deciziei de plafonare, spunând că „Romsilva a luat foarte multe măsuri pentru a asigura nu doar anul acesta, ci şi anul viitor lemnul de foc pentru cetăţeni”.
Plafonarea prețului la carburanți
Guvernul Viktor Orban a decis în urmă cu mai bine de un an, pe 15 noiembrie 2021, plafonarea prețurilor la benzină și motorină în Ungaria la 480 de foriți per litru, când Viktor Orban era în plină campanie electorală pentru alegerile generale. Măsura a fost introdusă inițial pentru trei luni și a fost prelungită de mai multe ori.
Consecințele deciziei Guvernului de la Budapesta de a plafona prețurile alimentelor
Guvernul condus de premierul Viktor Orban a decis în luna februarie din 2022 să plafoneze preţurile la produsele alimentare de bază: lapte, zahăr, făină, ulei de floarea soarelui, carne de porc și pui, în încercarea de a proteja gospodăriile de creşterea costurilor, măsură ce a dus la decizia mai multor magazine de retail să reducă limita de cumpărare per consumator. În luna noiembrie, guvernul Ungariei a decis extinderea acestor categorii de produse inclusiv la ouă și cartofi.
Așa cum era de așteptat, piața a reacționat și după această extindere. Astfel că, un plan conceput să îi protejeze pe consumatorii ungari de cea mai ridicată rată a inflaţiei din Uniunea Europeană a generat consecinţe nedorite, în condiţiile în care chiar înainte de sărbători retailerii un început să raţionalizeze produsele alimentare, o reminiscenţă a perioadei comuniste.
Alte lanţuri de magazine precum Spar, Lidl şi Tesco au introdus restricţii similare. În aceste condiţii, unele persoane au început să îşi pune întrebări dacă vor putea găti tradiţionala ruladă cu mac, nelipsită de pe mesele de Crăciun.
Eforturile premierului Orban de a plafona preţurile la alimente fac parte dintr-un program mai amplu destinat plafonării costurilor la gamă largă de produse de la carburanţi şi până la credite ipotecare, în ideea de a-i ajuta pe unguri să facă faţă cea mai gravă criză a costului vieţii din Europa. Însă, Banca Naţională a Ungariei (NBH) spune că aceste măsuri au generat efecte adverse, creând rafturi goale şi majorări de preţuri în una din cele mai deschise economii ale lumii.
Guvernul de la Budapesta se aştepta ca inflaţia, care la 22,5% este deja cea mai mare din UE, să ajungă până la 25% la finele anului. Preţurile la alimente au crescut cu 49% în ritm anual în luna noiembrie, mai mult decât dublu faţă de media din blocul comunitar.
La începutul lunii februarie, PSD ar fi propus în coaliție plafonarea prețurilor la opt alimente de bază, printre care s-ar număra făina, uleiul, zahărul, laptele, ouăle și două sortimente de carne, iar o astfel de plafonare ar putea dura maximum șase luni, au declarat atunci pentru G4Media surse politice. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, era chiar un susținător al acestei măsuri, dând ca exemplu atunci și alte țări care au luat măsuri similare. Măsura plafonării prețurilor la alimente în România nu a fost însă adoptată.