Foto: David Izquierdo/ Dreamstime.com
Zahăr, ulei, cartofi, lapte, ouă, carne, pâine, legume – toate principalele produse aliementare au înregistrat scumpiri semnificative în ultimul an. Față de acum 12 luni, mărfurile alimentare s-au scumpit cel mai mult, arată statisticile oficiale, iar acestea reprezintă a doua cea mai importantă componentă în creșterea inflației, după energie. Criza energetică reprezintă, de altfel, unul dintre principalele motive pentru creșterea costurilor (și a prețurilor) din industia alimentară. Cum au crescut prețurile la alimente în ultimul an, care este impactul acestor majorări și ce urmează? Economedia vă prezintă câteva cifre, explicații și previziuni din industrie. Se estimează alte creșteri, moderate, de prețuri, o scădere a consumului și scăderea calității, dar reprezentantul uneia dintre principalele federații din industrie neagă zvonurile alarmiste de creșteri masive și dublări de prețuri.
Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 15,3% în luna octombrie a acestui an, de la 15,9% în luna septembrie, deși ritmul lunar de creștere a prețurilor rămâne constant, potrivit celor mai recente date de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Față de acum un an (octombrie 2021), mărfurile alimentare s-au scumpit cel mai mult – cu 20,58%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 14,37%, iar serviciile cu 8,31%.
Cele mai mari scumpiri la alimente (octombrie 2022 față de octombrie 2021)
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Potrivit datelor INS, în România, zahărul conduce topul scumpirilor, cu un plus de 62,64% față de aceeași perioadă a anului trecut, uleiul comestibil s-a scumpit cu 43,57%, uleiul, slănina, grăsimile – cu 41,85%, cartofii – cu 40,55%, untul cu 39,25%.
Mălaiul e cu 34,85% mai scump în octombrie față de acum un an, produsele de morărit cu 34,68%, iar făina cu 34,54%. Scumpiri semnificative s-au înregistrat și la margarină – 30,10%, brânză de vacă (telemea) – 28,76%, lapte de vacă – 28,16%, pâine – 26,94%. Legumele şi conservele de legume s-au scumpit cu 24,66%, iar ouăle cu 24,66%.
Carnea, preparatele și conservele de carne s-au scumpit cu 15,3%, iar peștele și conservele de pește cu 19%.
Menționăm și că energia electrică, gazele şi încălzirea centrală s-au scumpit cu 32,44%, iar aceste scumpiri au impact și în industria agroalimentară.
Cel mai recent raport al Comisiei Europene, legat de prețurile agricole arată evoluția în România și statele membre.
Tablou de bord în UE privind prețurile pentru cele mai reprezentative produse agricole și inputurilor agricole.
Alimentele cântăresc greu în inflația totală
În Septembrie 2022, inflația în Uniunea Europeană a ajuns la 10,9% (datele se referă la indicele HICP – Harmonised Indices of Consumer Prices, indice ce permite compararea nivelului inflației între diferite țări din UE). La nivelul României, același indice arată o valoare de 13,4%. În România aproape 5% din inflația de 13,4% provine de la scumpirea produselor energetice, iar imediat pe următorul loc sunt alimentele – 3,16%, transportul fiind pe locul 3, cu 2,18%.
Peisaj din industrie: Cresc prețurile, scade calitatea produselor
Creșterile de prețuri din sectorul energetic, prețurile mai mari la electricitate, gaze, transport, dar și costurile cu salariile au impact în industria agro-alimentară, se reflectă și se vor mai vedea în prețuri, menționează preşedintele Federaţiei Patronale din Industria Alimentară Romalimenta, Sorin Minea. De asemenea, costul ambalajelor s-a triplat, spun cei din industire.
Se estimează o scădere a consumului și scăderea calității, dar Minea neagă zvonurile alarmiste de creșteri masive și dublări de prețuri.
“Cresc cheltuielile, vor crește și prețurile. La principalele sectoare din industrie, lapte, carne, ideea de profit e iluzorie, cred că mai degrabă vorbim de pierderi pentru anul acesta. Toate au oscilat – gaze, motorină, puține șanse să fie profit. Un alt aspect care merită subliniat: s-a mers pe scăderea calității. Scăderea calității produselor e periculoasă – se înlocuiesc ingrediente, va fi mai puțin lapte, mai puțină carne în produsul final. Iar consumatorii cumpără cantități mai mici”, spune Minea.
Creșterile de costuri cu salarii, utilități, carburanți ar putea aduce majorări de 10-12% în sectorul alimentar la începutul anului.
“Prețurile la materii prime vor avea tentative de creștere, prețurile la energie, motorină vor crește, posibil și salariile. Având în vedere toate acestea, ne așteptăm ca, la începutul anului viitor, să vedem creșteri de prețuri – de 5 – 10 – 12%, în funcție de ramură și de firmă. Dar nu de 30%, nu de 100%, cum mai apar diverse zvonuri. Pentru anul acesta, vorbim de creșteri de aproximativ 20%, la carne avem undeva la 15%. Prin martie, estimăm o stabilizare a prețurilor”, sintetizează Sorin Minea, pentru Economedia.
Produsele alimentare reprezintă peste o treime din consumul gospodăriilor
În România, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul II 2022, în medie, 35,1% din consumul gospodăriilor în România, potrivit INS. Următoarea mare componentă în structura consumului (cu 15,5%) e reprezentată de sumele necesare pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili. Adică, împreună, cele două “ramuri” reprezintă jumătate din consumul familiilor din România.
Aceasta este explicația pentru faptul că în România povara inflației se resimte atât de puternic
“Lista de top a componentelor inflației, respectiv produsele energetice și alimentele, arată de ce populația resimte în mod semnificativ creșterea prețurilor: aceste două categorii de produse fac parte din coșul fiecărui consumator, fiind produse esențiale în viața de zi cu zi a gospodăriilor, ce nu pot fi înlocuite cu alte categorii de produse. Vorbim despre cheltuieli care nu pot fi amânate, ca în cazul unor bunuri de mare valoare sau unele servicii, precum turismul. Creșterea prețurilor produselor energetice și a alimentelor se află cu mult peste nivelul mediu al inflației (surprinsa de indicele HICP), așa că percepția majorității populației privind inflația se află peste valorile medii comunicate de analiști”, a explicat Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare Romanian Economic Monitor, care a urmărit evoluția inflației, pe componente. Mai multe date pe această temă AICI
