Comisia Europeană a aprobat vineri Planurile strategice pentru Agricultură ale Ciprului și Italiei, în valoare de 26,9 miliarde de euro, potrivit unui comunicat al executivului UE. În total, 22 din cele 27 de state membre UE au aceste planuri aprobate, în timp ce România se află printre codașe.
Planurile strategice ale politicii agricole comune (PAC) ale Ciprului și Italiei se ridică la 373 de milioane euro și, respectiv, 26,61 miliarde euro. Din bugetul total al UE pentru aceste două țări, 7,4 miliarde de euro vor fi dedicate obiectivelor de mediu și climă și programelor ecologice și aproape 680 de milioane de euro pentru tinerii fermieri.
Planul cipriot dorește să susțină reziliența și competitivitatea sectorului agricol. Aproximativ 155 de milioane de euro vor fi alocate pentru a sprijini veniturile agricultorilor. Pentru a sprijini producția de brânză halloumi, principalul export agricol cipriot și o denumire de origine protejată înregistrată, planul cipriot va sprijini în special sectorul creșterii ovinelor și caprinelor. În ceea ce privește acțiunile în domeniul mediului și al climei, gestionarea apei și conservarea solului au fost identificate ca fiind principalele provocări care trebuie abordate. Fondurile de dezvoltare rurală vor sprijini, de asemenea, întreprinderile locale, ceea ce, printre alte proiecte, se așteaptă să ducă la crearea a peste 900 de locuri de muncă.
Italia este unul dintre cei mai mari producători agricoli și procesatori de alimente din UE, cu un sector agricol foarte divers. Planul Italiei va introduce o sumă maximă pe hectar în ceea ce privește sprijinul de bază pentru venitul agricultorilor. Fermele mici și mijlocii vor primi o plată redistributivă pentru a obține un sprijin financiar mai echitabil. Aproximativ 800.000 de fermieri vor primi, de asemenea, finanțare specifică (dintr-un pachet total de aproape 3 miliarde de euro) pentru a participa la instrumente de gestionare a riscurilor, astfel încât să facă față mai bine impactului tot mai mare al evenimentelor climatice nefavorabile. Ca parte a angajamentelor sale în materie de mediu, planul Italiei vizează creșterea suprafeței cultivate în agricultură ecologică la 25% din terenurile agricole. De asemenea, Italia se va număra printre primele țări din UE care vor pune în aplicare noua condiționalitate socială a PAC pentru a asigura siguranța la locul de muncă și a combate exploatarea forței de muncă. În cele din urmă, 1,1 miliarde de euro vor fi dedicate sprijinirii tinerilor fermieri în vederea înființării și securizării afacerii lor.
Noua Politică Agricolă Comună (PAC), care va începe la 1 ianuarie 2023, este concepută pentru a configura tranziția către un sector agricol european durabil, rezistent și modern. PAC va beneficia de o finanțare de 270 de miliarde de euro pentru perioada 2023-2027.
Cum stă România
Planul Naţional Strategic (PNS) al României va fi validat de Comisia Europeană pe data de 5 decembrie 2022, a anunţat, recent, ministrul Agriculturii, Petre Daea, care a precizat că „nu rămânem ultimii”, chiar dacă acest document a ajuns târziu la Comisia Europeană, transmite Agerpres.
România a prezentat Comisiei Europene Planul Naţional Strategic, prin care 15,8 miliarde de euro vor merge către agricultură şi pentru dezvoltarea satului românesc. “Din aceşti bani sigur merg în sectorul agricol în jur de 9 miliarde de euro, înţelegând subvenţiile directe inclusiv în zootehnie, pe diferite specii de animale şi restul de 6 miliarde de euro în dezvoltare rurală, pe investiţii care se regăsesc în servicii pe care le pot folosi oamenii care stau în acea zonă, gândindu-mă şi la investiţiile pe care le facem în apă, canal. O foarte importantă sumă este destinată fermierilor, în aşa fel încât să îi putem determina să o ia pe acest drum, spun eu, al succesului pentru viitor, pentru că asigurarea hranei este o preocupare planetară şi va fi un domeniu şi este un domeniu de succes pentru cei ce o apucă pe acest drum, mai ales că ei pornesc şi în dorinţa de a câştiga”, a explicat Petre Daea.
De asemenea, ministrul Agriculturii a anunţat că are confirmarea de la Comisia Europeană privind ajutorul de 365 de milioane de lei aprobat în Guvern pentru fermierii care au avut de suferit din cauza secetei, iar banii vor ajunge în perioada următoare în conturile acestora.
“Anul acesta a fost un an greu pentru fermieri. (…), dar vreau să vă informez că în momentul acesta avem confirmarea de la Comisia Europeană că acel mecanism pe care l-am promovat, cu un efort excepţional din partea Guvernului, aprobat în Guvernul României, de 365 de milioane de lei, acest sprijin va ajunge imediat în conturile fermierilor care au avut de suferit pentru culturile ce au fost afectate de secetă în acest an”, a menţionat oficialul MADR.
Întrebat ce soluţii are în privinţa inflaţiei care a depăşit, potrivit specialiştilor, 25% în sectorul agroalimentar, ministrul a menţionat că Guvernul a venit cu o serie întreagă de de măsuri “pentru a putea stăpâni preţul la energie şi la gaze, în aşa fel încât să putem realiza produsele pe care le obţinem cu greu, la costuri cât mai scăzute, întrucât avem o serie întreagă de influenţe externe”.
Miza acestui plan este crucială pentru fermieri și investitori. În lipsa unui plan strategic aprobat, fermierii nu vor ști cum funcționează noul sistem de subvenții, de care depinde într-o mare măsură tot sectorul.
Planurile naționale strategice sunt documente obligatorii pentru punerea în aplicare a noii politici agricole comune (PAC) la 1 ianuarie 2023. Noua politică agricolă aduce schimbări majore: accent pus pe fermele familiale mici și mijlocii, precum și pentru tinerii fermieri. În plus, fermierii vor fi sprijiniți să adopte noi inovații, de la agricultura de precizie la metodele de producție agroecologică.
Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică o nouă versiune a Planului în data de 18 octombrie. Documentul are 1.100 de pagini. Le 26 octombrie, șeful PSD, Marcel Ciolacu, declara că ministrul Agriculturii a transmis Planul la Comisia Europeană: ”mă bucur că miniştrii PSD ai Agriculturii au reuşit, alături de funcţionarii din minister şi de asociaţiile de fermieri, să transmită la Comisie varianta finală a Planului Naţional Strategic. Astfel, lucrând zi şi noapte, au recuperat timpul pierdut de cei care au avut în coordonare agricultura în perioada 2019 – 2021”.