Podul peste Dunăre de la Brăila este în întârziere și nu poate fi deschis până la sfârșitul anului, recunoaște Compania de Drumuri într-un comunicat în care prezintă situația celui mai complex proiect rutier de după Revoluție. Cu mai puțin de 10 zile înainte de intrarea în iarnă și cu o lună până la 20 decembrie – termenul asumat, proiectul botezat „Golden Gate” de România înregistrează întârzieri atât la asfaltarea tablierului (niciun metru așternut de asfalt din cei 2 kilometri), cât și la drumurile de legătură, la doar 40% stadiu fizic.
Premierul Nicolae Ciucă și ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu au promis, pe baza angajamentelor constructorului (Astaldi) și a datelor transmise de CNAIR, inaugurarea în decembrie 2022. Ulterior, ministrul Grindeanu a nuanțat declarațiile și a pus responsabilitatea doar în sarcina constructorului.
Stadiul fizic al podului este de 82,27%, iar al drumurilor de legătură de doar 40%, transmite CNAIR.
„Constructorul podului suspendat peste Dunăre de la Brăila și-a luat angajamentul public de mai multe ori ca până la finalul acestui an se va putea circula pe pod între județele Brăila și Tulcea. Din păcate, ritmul de lucru și mobilizarea lasă încă de dorit, ceea ce face ca terminarea lucrărilor la acest obiectiv să fie în întârziere, deși termenul contractual de finalizare era sfârșitul anului 2021. Precizăm că în acest moment nu sunt finalizate nici lucrările de construcție a podului propriu-zis, iar cele de la drumurile de legătură sunt la un stadiu fizic de aproximativ 40%. Menționăm că angajamentul antreprenorului a fost să dea în trafic podul suspendat (inclusiv testarea și echiparea) împreună cu aproximativ 11 km din drumurile de legătură la sfârșitul anului 2022. Chiar cu extensia de timp de 193 de zile acordată pentru finalizarea lucrărilor prin decizia intanței de apel, constructorul este în continuare în întârziere pe întregul proiect. În plus, această extensie (obținută ca urmare a acțiunii în instanță a WEBUILD S.P.A) se poate referi doar la o secțiune a obiectivului (partea de pod) și nu la întregul contract. CNAIR așteaptă motivarea instanței pentru a putea stabili exact ce presupune extensia de timp în cauză”, arată CNAIR.
Precizările CNAIR vin după ce, pe 15 noiembrie, Curtea de Apel București a acordat Asocierii Astaldi (Italia) – IHI Infrastructure (Japonia) o extensie de 193 de zile, răsturnând o decizie anterioară (detalii aici).
Cu puțin timp înainte de intrarea în iarnă, când lucrările de asfaltare depind de vreme și sunt interzise de la anumite temperaturi, Astaldi (Italia) nici măcar nu a început lucrările de hidroizolație (etapă premergătoare așternerii covoarelor asfaltice) pe tablierul de 2 kilometri, întârziere care arată că nu a fost depășit blocajul privind optimizările propuse de antreprenor.
Ritmul de lucru nu este suficient nici pe drumurile de acces, arată fostul secretar de stat (mandatul Cătălin Drulă).
„Este cert: podul peste Dunăre de la Brăila nu se deschide în 2022 și se transformă într-un ”muzeu” în aer liber de 450 de milioane de euro. Imaginile din ultimele zile ne arată că vizita lui Sorin Grindeanu din octombrie la pod a fost doar un foc de paie. A trecut o lună de vreme perfectă, însă progresul în teren este insesizabil. Pe podul propriu-zis nu vedem nicio urmă de hidroizolație, semn că neînțelegerile contractuale cu constructorul continuă. Pe drumul de legătură spre Smârdan fără de care nu se poate deschide circulația pe pod a rămas doar dâra de asfalt așternută ceaușist în ziua vizitei ministrului. La cum se mișcă azi lucrurile în teren, șansele de a beneficia de această conexiune modernă, rapidă și sigură între Moldova și Dobrogea în prima jumătate a lui 2023 sunt extrem de mici. Coaliția anti-dezvoltare PSD-PNL ne demonstrează cu fiecare ocazie că nu îi pasă de bunăstarea cetățenilor, ci doar despre propriile privilegii”, Horațiu Cosma, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
La începutul lunii octombrie, pe șantier, Astaldi prezenta ministrului Grindeanu un grafic de lucrări prin care se angaja să termine lucrările pe 19-20 decembrie (detalii aici). Ulterior, ministrul Grindeanu anunța în Parlament că Astaldi a crescut mobilizarea, însă secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu (PNL) avertiza că podul nu poate fi deschis la termen.
Stadiul fizic de execuție este de 82,27%, potrivit raportului CNAIR. Compania nu precizează, însă, și procentul separat pentru drumurile de legătură fără de care podul nu poate fi deschis circulației. Spre comparație, primul lot al Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești este la 93% stadiu fizic de execuție și un termen estimat de inaugurare 15 decembrie.
În plus, testele de rezistență, statice și dinamice și procesul de recepție efectivă vor fi mult mai complexe și vor dura mai mult, spre deosebire de cele pentru Lotul Sibiu – Boița care include un viaduct de peste 600 metri lungime.
Lucrările pentru podul cu o lungime de 2 kilometri au început efectiv în primăvara anului 2019. Investiția de aproximativ 500 milioane euro presupune și amenajarea a 23 kilometri, dintre care 17 kilometri sunt pe teritoriul județului Tulcea. Deasupra Dunării este podul suspendat, în lungime 1,9 kilometri. Podul are trei deschideri: o deschidere principală (1.120 m) și două deschideri laterale de 489,6 m pe malul Brăila și de 364,6 m pe malul Tulcea. De o parte și de alta sunt prevăzute două viaducte de acces în lungime de câte 110 m fiecare. Drumul principal va avea două benzi pe sens și va lega județul Brăila de județul Tulcea, iar drumul de legătură spre Măcin va avea o bandă pe sens, în lungime de 4,3 km. În rest, vor fi realizate intersecții giratorii, 33 de poduri, podețe, pasaje și o stație de taxare.