Proximitatea geografică, impozitarea scăzută și costurile de funcționare comparativ mai mici continuă să facă țări balcanice precum Bulgaria și România atractive pentru investițiile unor companii grecești. Însă participarea Greciei în regiune s-a schimbat față de acum 15 ani, când atractivitatea acestor țări era dată de ritmul tot mai accelerat de dezvoltare, reducerea ratelor dobânzilor și expansiunea creditării, pe măsură ce sectorul bancar devenea tot mai deschis, iar cheltuielile de consum erau în creștere, scrie Euro2day.gr, citat de Rador.
Este, de asemenea, relevant faptul că, cu puțin înainte de criza din 2008, companii precum Athens Electronics, Multirama și Radio Korassidis (după cumpărarea sa de către MIG) aveau planuri de extindere în țările balcanice, deoarece la acel moment Bulgaria și România abia intraseră în clubul ţărilor UE. Astăzi doar unul dintre lanțurile de mai sus a supraviețuit – într-un fel – dacă ne gândim că Multirama a fuzionat ulterior cu Public. Multe altele au dispărut de pe harta comerțului cu amănuntul, deoarece criza de zece ani care a urmat a „șters” ambițiile unor mărci care s-au aflat în top decenii întregi, cu sau fără planuri de expansiune pe piețele învecinate în plină dezvoltare, precum lanțul de îmbrăcăminte Sprider, supermarketurile Fokas, compania de confecții Glou, producătorul de mobilă NEOSET, lanțul de unelte Alex Pak și multe altele.
Retrageri și falimente
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Încă din deceniul trecut, mai multe companii grecești și-au redus expunerea sau s-au retras din țările balcanice, fiind nevoite în principal să gestioneze provocările din țara lor de origine, iar reducerea prezenței băncilor grecești, în contextul nevoilor lor de recapitalizare și al crizei datoriei publice a Greciei, a afectat în ansamblu investițiile grecești din Balcani. Este relevant faptul că mai ales din Bulgaria a avut loc un val de retragere a investițiilor în ultimii șase ani (2016–2021), dar există în continuare un număr mare de companii cu capital grecesc în această țară, peste 18.000, și există în continuare investiții din partea unor grupuri mari (cum ar fi Viohalco, LoulisMills +2,40% etc.).
Grupul Marinopoulos și-a limitat expunerea în Balcani cu mult înainte de prăbușirea lui răsunătoare în Grecia. De exemplu, în 2012, când grupul negocia cu francezii de la Carrefour pentru achiziționarea acțiunilor deținute de aceștia la societatea mixtă, Carrefour Marinopoulos, în vederea achiziționării lanțului de supermarketuri cu același nume – obiectiv pe care l-a atins – a transferat către un alt grup francez, LVMH, cota de 50% pe care o deținea la holdingul înființat cu un deceniu în urmă pentru dezvoltarea Sephora în Grecia, dar și în Balcani. Astfel, cooperarea a fost încetată ulterior și în România, Bulgaria, Serbia.
Până acum, mai multe companii grecești și-au limitat prezența pe piețele învecinate pentru a-și gestiona mai eficient activitatea în ansamblu, cum e cazul grupului I. Kloukinas – I. Lappas care a anunțat că se retrage de pe încă două piețe în 2023, din Albania și Serbia, menținându-și prezența doar în România. De altfel, grupul s-a confruntat cu provocări pe piețele balcanice în timpul crizei anterioare, fiind nevoit să-și retragă activitățile încă de la jumătatea deceniului precedent.
Jucătorii cu o prezență consolidată continuă să investească
Incertitudinea de după izbucnirea pandemiei și a crizei energetice a evidențiat, de asemenea, provocări pentru grupurile grecești de retail consacrate în țările din vecinătatea Greciei, fără însă a le suspenda planurile.
De exemplu, grupul Jumbo, care își înghețase pentru o perioadă planul de investiții după izbucnirea pandemiei, își consolidează rețeaua de 15 magazine din România prin deschiderea unui nou magazin în orașul Sibiu. De asemenea, grupul menține o rețea de 9 magazine în Bulgaria și 5 în Cipru, în timp ce prin parteneriate de tip franciză este prezent cu încă 30 de magazine în alte 6 țări din regiune, Albania, Kosovo, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Muntenegru.
România în mod special, unde grupul a început să activeze în urmă cu aproximativ 15 ani, este o piață de importanță strategică, iar scopul lui Apostolos Vakakis, șeful Jumbo, este ca rețeaua din această țară să ajungă în următorii ani la o dimensiune comparabilă cu cea din Grecia. Activitatea din România contribuie deja cu peste 22% la cifra de afaceri a grupului (în timp ce ponderea Bulgariei este de 10%, iar cea a Ciprului de 11%, anul de referință fiind 2021).
Trebuie menționat că România este cea mai mare piață din regiune, cu peste 19 milioane de locuitori – față de aproximativ 7 milioane în Bulgaria-, cu o rată de creștere de 5,9% în 2021 și cu peste 8.000 de companii grecești stabilite în această țară, iar suma investițiilor este de asemenea mare, de aproape 2 miliarde de euro. De remarcat și că PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la 32.500 de euro în București, în timp ce media pe țară se apropie de 13.000 de euro, fiind o piață atractivă pentru brandurile grecești. De altfel pe această piață activează de la companii de produse industriale și sectoare specializate precum Sunlight, Frigoglass, Mantis, până la renumite lanțuri de restaurante, precum Gregoris, Mikel, articole de îmbrăcăminte precum BSB și numeroase mărci de retail și en-gros precum Jumbo, Sarantis, Kallas-Papadopoulos, Elton, Top Line etc.
Interes față de această piață este manifestat și de Grupul Sarantis, care își construiește o poziție puternică în regiunea extinsă a Europei de Sud-Est prin intermediul filialelor, după ce a finalizat recent construcția noii unități de producție Polipak în Polonia, în așteptarea aprobării autorităților competente pentru finalizarea unei alte achiziții pe piața locală de către Stella Pack. Grupul obține aproximativ 15% din cifra de afaceri din România, a treia cea mai dinamică piață după Grecia și Polonia.
Bulgaria este o piață relativ mică, cu o cotă de peste 3%, mai mică decât cea a Serbiei care se apropie de 5%, în timp ce grupul este activ și pe alte piețe balcanice mai mici precum Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina.
Așteptări de la piața românească are și Grupul Fourlis, un jucător consacrat pe piețele balcanice. Grupul numară peste 20 de ani de prezență în Romania, care este al doilea pilon al grupului, după Grecia. Activează pe această piață cu marca Intersport și o rețea de 32 de magazine, în timp ce în Bulgaria are 10 puncte de vânzare Intersport și 5 IKEA, dintre care 1 big box, 2 magazine de timp mediu și 2 pick up points.
Relevante sunt și acțiunile de pe piețele din regiune întreprinse de grupul Fais. Foarte apropiate sunt planurile de extindere în România și Bulgaria a mărcii Kiko Milano, care se dezvoltă deja în Grecia și Cipru. Se reamintește că Sam Fais, șeful grupului, cunoaște bine specificul piețelor balcanice întrucât își dezvoltase o poziție semnificativă înainte de criza din ultimul deceniu prin intermediul Elmec, companie care a intrat sub controlul grupului Folli Follie încă dinainte de anul 2010.
Problemele fundamentale
Important pentru investitorii greci, după cum subliniază directorii marilor grupuri pentru Euro2day.gr, este că piețele balcanice cunosc o dezvoltare rapidă, iar acest lucru compensează problemele. Excluzând inflația, energia scumpă și alte aspecte legate de mediul internațional, problema în aceste țări este, de exemplu, raportul dintre șomajul scăzut și inflația salarială, adică creșterea costurilor salariale într-un ritm mai rapid decât productivitatea.
De exemplu, Bulgaria – la al cărei PIB antreprenoriatul grecesc contribuie cu o pondere de 5% din investițiile străine directe – a fost întotdeauna o țară care a rămas în urmă din punct de vedere al productivității în comparație cu costurile salariale. Aceasta este o problemă fundamentală pentru antreprenorii de retail. O altă problemă o reprezintă șomajul scăzut, ceea ce face dificilă găsirea de personal și menține ridicate salariile în multe lanțuri care în unele cazuri ajung să plătească directorilor salarii peste ceea ce plătesc în Grecia.