sursa foto: Pexels.com
Randamentul Eurobondurilor României la 10 ani a depăşit, recent, pragul de 8%, faţă de valori sub 2% în urmă cu 3 ani, în condiţiile în care pentru ţări din regiune, precum şi pentru economii majore, cum ar fi Germania, saltul a fost sensibil mai redus, arată consultanţii Colliers.
Aceștia afirmă că valorile activelor imobiliare din România se află sub presiune pe fondul creşterii accelerate a randamentelor titlurilor de stat.
”Randamentul Germaniei la 10 ani, spre exemplu, a urcat spre 2,4%, în creştere cu aproximativ 3 puncte procentuale.”, arată compania de consultanţă imobiliară.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Chiar dacă economia României va avea în 2022 un rezultat favorabil, cu o dinamică PIB posibil peste 6%, iar firmele vor avea rezultate bune, există multiple alte elemente care influenţează valoarea unei companii. Mai precis, scumpirea creditelor, creşterea dobânzilor şi înrăutăţirea costului cu riscul de ţară au un efect profund negativ, precizează consultanţii Colliers.
„Evoluţia unor indicatori precum randamentele obligaţiunilor titlurilor de stat în lei pe termen lung sau cele ale Eurobondurilor emise de România devin, astfel, elemente importante chiar dacă schimbările nu determină neapărat direcţia pe termen scurt. Totuşi, ar fi de menţionat că Eurobondurile României în euro scadente în 2032 se tranzacţionează la peste 8%, ceea ce reprezintă o deteriorare semnificativă faţă de perioada pre-pandemie. Spre exemplu, la mijloc de 2019, cotaţiile erau în jurul a 2%, chiar mai jos în trimestrele precedente. Poate şi mai important pentru a exemplifica deteriorarea percepţiei de risc a României este faptul că în 2019, obligaţiunile germane la 10 ani, etalonul ratei fără risc pentru euro, aveau randamentul la -0,4%, iar acum sunt la 2,4%. Cu alte cuvinte, spread-ul României faţă de Germania s-a lărgit sensibil în aceşti trei ani”, explică Bogdan Mitroi, director în cadrul departamentului Valuation and Advisory Services al Colliers, specializat in evaluarea companiilor.
Mai mult, creşterea dobânzilor face parte dintr-un context mai amplu în care condiţiile financiare sunt tot mai aspre, ceea ce majorează impactul creşterii dobânzilor, atrage atenţia Bogdan Mitroi. Cu alte cuvinte, când dobânzile erau scăzute până în 2020, lichiditatea era abundentă, iar opţiunile de finanţare – foarte răspândite şi la costuri istoric scăzute.
„Acum, după un an şi jumătate de majorări tot mai puternice ale dobânzilor şi randamentelor titlurilor de stat, disponibilitatea finanţatorilor de a oferi bani în aceleaşi condiţii nu mai există, dovadă că, potrivit sondajelor BNR, băncile cer acum o primă mai mare pentru creditele percepute ca fiind mai riscante şi au crescut comisioanele proprii”, adaugă Bogdan Mitroi.