Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
România ar putea încheia anul 2022 cu un deficit bugetar mai mic de 6%, în funcţie de rectificarea bugetară din noiembrie, a declarat, într-un mesaj video, Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, la cea de-a treia ediţie a evenimentului Banking Forum, organizat de Financial Intelligence, transmite Agerpres.
“Şi în România, deşi Banca Naţională a României nu a practicat QE, a intervenit în piaţă. S-a observat că, în anumite momente, funcţionarea pieţei financiare la noi, a pieţei secundare, a obligat la anumite intervenţii din partea BNR, aşa cum s-a întâmplat peste tot. Iar, cazul cel mai recent, în Marea Britanie, când Banca Angliei a fost forţată de erori de politică bugetară să intervină pentru că aveau mari dificultăţi cu fondurile de pensii. Şi aici este o lecţie. Nu te juca cu politica bugetară, fii în continuare prudent, nu face experimente! Acolo s-a încercat un experiment, dar greşit. Pieţele au penalizat şi au condus la schimbarea ministrului de finanţe. De ce fac această observaţie? Întrucât România este în procedura de deficit excesiv. Noi avem un început de consolidare bugetară care va fi vizibilă în acest an. Eu cred că vom avea un deficit bugetar care, dacă impactul schemei de compensare nu va fi foarte, foarte mare în privinţa relaţiei dintre cheltuielile şi veniturile bugetului ar putea să fie în jur de 6%, şi chiar să scadă sub 6%, în funcţie şi de rectificarea bugetară care va fi operată în noiembrie, aşa cum este tradiţional, şi vom vedea atunci care va fi draftul bugetului”, a spus Daniel Dăianu.
El a explicat în cadrul intervenţiei că există fracturi în economia globală, care au fost provocate în timpul pandemiei pe toate paliere. Toate aceste fracturi erau de detectat şi înainte de debutul pandemiei. Ele se accentuează, lanţuri de producţie şi de aprovizionare care se regionalizează, inclusiv sub impactul geopoliticii şi marii confruntări pe plan global, care a început de ceva timp între Statele Unite, lumea occidentală şi China, în principal, care este tot mai mult un rival economic şi tehnologic al Statelor Unite ale Americii.
“Criza energetică este o realitate care ne copleşeşte pe toţi. Este acută, striveşte consumul, bulversează foarte multe firme, o criză energetică care a fost accentuată de războiul din Ucraina. Este de observat şi se simte aceasta în viaţa economică, întărirea politicilor monetare, care din păcate, este prociclică, întrucât încetinirea economiilor oricum era de aşteptat, având în vedere criza energetică. Această întărire a politicilor monetare şi simultan, care este necesară pentru a lupta contra inflaţiei şi în special a lupta contra aşteptărilor inflaţioniste, astfel încât economiile să nu intre în această spirală salarii-preţuri, este prociclică şi având loc simultan în economiile dezvoltate, apare un risc care ne aduce aminte de ceea ce s-a întâmplat când am avut criza datoriilor suverane în zona euro şi întărirea politicii monetare, ca şi la început, iniţiată de predecesorul lui Mario Draghi, după care am avut politici de austeritate conduse în mod simultan în ţări din zona euro care au accentuat criza. Acesta este un risc şi, nu întâmplător, băncile centrale deşi au o decizie fermă de a lupta contra aşteptărilor inflaţioniste prin întărirea politicilor monetare, nu au cum să uite de riscuri la adresa stabilităţii financiare. Pentru că o suire brutală a ratelor de politică monetară, încordarea pieţelor monetare, întărirea condiţiilor monetare nu au cum să nu zguduie situaţia financiară a multor companii şi starea bilanţurilor unor fonduri de investiţii”, a explicat Daniel Dăianu.