Noul ministru de Finanțe din Marea Britanie spune că premierul Lizz Truss a mers „prea departe, prea repede” în ceea ce privește reducerile de taxe

Jeremy Hunt Sursa foto: jeremyhunt.org

Noul ministru de Finanțe din Marea Britanie, Jeremy Hunt, a recunoscut că guvernul lui Liz Truss a mers „prea departe, prea repede” în „mini- bugetul” anunțat luna trecută și că în viitorul apropiat va trebui să crească taxele și să reducă cheltuielile pentru a-și recăpăta credibilitatea economică, scrie Financial Times.

Într-o declarație făcută sâmbătă seara, Hunt a spus că guvernul trebuie să fie „sincer cu oamenii” și „să ia unele decizii foarte dificile atât în privința cheltuielilor, cât și a impozitelor pentru a reduce datoria”. El a promis că „atunci când vom lua aceste decizii, vom avea în vedere în primul rând cum să protejăm și să ajutăm familiile, întreprinderile și oamenii aflați în dificultate”.

„Obiectivul meu este creșterea economică susținută de stabilitate”, a spus el. „Efortul de creștere a economiei este corect … dar am mers prea departe, prea repede”.

Comentariile noului cancelar au venit la o zi după ce premierul nu a reușit să liniștească piețele prin revenirea asupra măsurii de reducere a impozitului pe profit și prin demiterea predecesorului lui Hunt, Kwasi Kwarteng.

Sâmbătă, unele relatări din presă au sugerat că Hunt ar urma să revină asupra unei alte măsuri din „mini-buget”, amânând reducerea cu 1 punct a ratei de bază a impozitului pe venit până în 2024. Dar persoane din interiorul Trezoreriei au insistat că nu a fost luată nicio decizie. Un oficial a declarat: „Nimic nu este exclus, dar nimic nu a fost decis”.

În interviurile de sâmbătă, Hunt a îngropat ideea că s-ar putea obține creștere economică prin reducerea taxelor. Planul fiscal pe termen mediu pe care Trezoreria trebuie să îl prezinte la 31 octombrie va fi acum „mai mult sau mai puțin” un buget complet, a declarat el la ITV.

Tot sâmbătă, Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, a salutat revenirea guvernului asupra măsurii privind impozitul pe profit, afirmând că apreciază „sustenabilitatea politicii fiscale”.

„Am vorbit ieri cu Jeremy Hunt și a existat o întâlnire clară de opinii cu privire la importanța stabilității și a sustenabilității fiscale”, a declarat Bailey, adăugând că revenirea asupra impozitului pe profit a fost „o măsură importantă” în acest sens.

Dar a adăugat că, în opinia sa, garanția guvernamentală privind prețul energiei „va spori cererea și va adăuga presiuni inflaționiste” în Marea Britanie.

Subliniind necesitatea ca Hunt să demonstreze că finanțele sunt sustenabile, el a spus că prezentarea declarației fiscale a guvernului la sfârșitul lunii este lucrul corect de făcut înainte de următoarea decizie a BoE privind rata dobânzii, care va fi luată pe 3 noiembrie.

Bailey a avertizat că banca centrală a fost înclinată să impună o creștere mare a ratelor dobânzii ca răspuns la politicile fiscale ale lui Truss și Hunt, chiar dacă acestea arată o dorință mai mare de a reduce datoria ca procent din venitul național.

„Nu vom ezita să creștem ratele dobânzilor pentru a atinge ținta de inflație. Și, așa cum stau lucrurile astăzi, cea mai bună presupunere a mea este că presiunile inflaționiste vor necesita un răspuns mai puternic decât am crezut poate în august”, a declarat Bailey.

El a refuzat să prezică modul în care măsurile luate vor fi probabil interpretate de piețele financiare la redeschiderea acestora, luni.

Un oficial de rang înalt a declarat: „Ceea ce a făcut Liz nu este în mod clar suficient, vor fi mai multe schimbări de direcție și mai multă durere în viitor. Nu cred că și-au dat seama încă de faptul că situația ar putea deveni și mai rea”.

Deși Truss l-a instruit pe Hunt că nu vor mai exista alte reveniri asupra politicilor pe care Kwarteng le-a anunțat luna trecută, noul cancelar a declarat sâmbătă la BBC că va fi „complet sincer cu țara” în legătură cu criza și că vor fi necesare reduceri de cheltuieli.

Hunt a refuzat să precizeze dacă beneficiile pentru gospodării vor fi majorate în funcție de inflație. El a spus: „Sunt foarte sensibil la nevoile oamenilor aflați chiar la baza scării veniturilor și nu am de gând să îmi iau acest angajament la câteva ore după ce am preluat această funcție”.

Cancelarul a declarat pentru Sky News că guvernul „nu va avea rapiditatea reducerilor de taxe” pe care o spera, dar a insistat că nu se va reveni la niveluri majore de austeritate. „Nu cred că vorbim despre austeritate în modul în care am avut-o în 2010”, a spus el.

Un ministru al cabinetului a pus la îndoială credibilitatea promisiunii lui Hunt. „Nu văd cum un pachet major de reduceri va trece de Camera Comunelor. Dacă parlamentarii nu vor vota pentru el, nu este credibil și piețele îl vor respinge”, a spus el.

Hunt l-a criticat pe Kwarteng pentru două „greșeli” majore, spunând că a fost “greșit” să reducă rata maximă a impozitului pe venit de 45% și să „zboare în orb” fără costuri complete de la Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară. Cancelarul a declarat că ambele măsuri au fost „corectate”.

Orice alte răsturnări de situație din partea guvernului ar putea periclita și mai mult poziția premierului. Unii parlamentari de rang înalt au prezis că aceasta va avea dificultăți în a supraviețui crizei actuale.

Un parlamentar veteran a spus: „Nu mai are niciun rost proiectul ei sau funcția de prim-ministru acum, se simte ca și cum s-ar fi terminat deja”.

Un alt parlamentar conservator de rang înalt a prezis că scrisorile de neîncredere în Truss vor atinge „un punct critic în viitorul foarte apropiat”, care l-ar forța pe Sir Graham Brady, președintele comitetului 1922 al parlamentarilor din spate, să acționeze.

The Times a relatat că Kwarteng crede că Truss mai are la dispoziție doar „câteva săptămâni” ca prim-ministru.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: