Sursa foto: Economedia
Încă o inițiativă controversată ce privește Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) este dezbătută în prezent în Parlament. Mai mulți parlamentari PSD, PNL și UDMR vor să schimbe legea camerelor de comerț din România și să dea mandat fără limită pentru președintele și vicepreședinții CCIR. În plus, aceștia să oblige toate camerele bilaterale de comerț din România să se subordoneze CCIR, să se înscrie într-un registru al camerelor bilaterale ținut de CCIR și să raporteze acestei instituții activitatea, altfel putând fi sancționate cu retragerea avizului și dizolvare. UPDATE Reacția CCIR poate fi citită AICI.
Proiectul a fost inițiat în septembrie și a fost deja adoptat de către Senat, fiind acum trimis spre dezbatere la Camera Deputaților.
Mandat fără limită pentru conducere
În primul rând, proiectul dă liber la mandat pe viață pentru președintele și vicepreședinții Camerei Naţionale, adică ai Camerei de Comerț și Industrie a României. Astfel, dacă în prezent mandatul preşedintelui şi vicepreşedinţilor este de 5 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, proiectul stabilește că mandatul este de 5 ani „cu posibilitatea reînnoirii acestuia”, fără a mai stabili o limită a numărului de mandate.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Din conducerea CCIR fac partea Mihai Daraban, președinte, iar în biroul de conducere se numără cei patru vicepreședinti Ion Mocanu Nicolae Tudorescu, Gheorghe Seculici și Mihai Apopii. Mihai Daraban este preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Acesta a fost ales în 2017, cu unanimitate de voturi, pentru al doilea mandat, pe o perioadă de cinci ani, la conducerea CCIR. De asemenea, daraban este preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură (CCINA).
Camerele bilaterale, obligate să raporteze către CCIR
În al doilea rând, proiectul impune tuturor camerelor bilaterale din România înscrierea într-un Registru Național administrat de Camera de Comerț și Industrie a României, iar dacă nu o fac pot fi sancționate cu retragerea avizului acordat la instituire. De asemenea, camerele bilaterale sunt obligate să depună la CCR un raport de activitate anual care să probeze îndeplinirea scopului și obiectivelor, sub sancțiunea dizolvării.
Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) atrage atenția că aceste prevederi reprezintă restrângeri aduse dreptului la libera asociere garantat de Constituția României, precum și de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului și de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.
AmCham Romania numește acest demers „profund nedemocratic și inechitabil” și spune că astfel „o entitate privată primește o poziție privilegiată și puteri discreționare față de alte entități private”, fiind „un precedent periculos” care „afectează negativ chiar și scopul declarat, acela de sprijinire a mediului de afaceri și de atragere de investiții”.
AmCham amintește că, potrivit legislației în vigoare, structurile asociative funcționează pe baza unui statut aprobat de instanțe judecătorești, care stabilește mecanisme clare de raportare. Totodată, ele sunt supuse controlului autorităților statului în multiple domenii, astfel că „prevederile în discuție nu răspund unei nevoi, ci dimpotrivă, rezultă într-o suprareglementare inoportună, fără utilitate reală, într-o birocrație excesivă și într-o subordonare nesănătoasă”, mai arată AmCham.
Camera de Comerț Româno-Americană mai subliniază că la nivel european nu a identificat niciun alt stat în care Camera Națională să aibă un rol de supraveghere și control asupra celorlalte structuri asociative ale mediului de afaceri. În alte state, camerele de comerț bilaterale ale României nu sunt subordonate în niciun fel camerelor naționale.
„Este regretabil și în contrast cu angajamentele asumate de România în ceea ce privește guvernanța, transparența, debirocratizarea că astfel de inițiative reapar și capătă o asemenea anvergură, și facem apel la toți decidenții să oprească această nouă încercare de subordonare a mediului asociativ”, arată AmCham.
În acest context, AmCham și alte 10 organizații ale mediului de afaceri solicită eliminarea oricăror prevederi care periclitează funcționarea unui mediu asociativ liber prin acordarea unor atribuții depășesc sfera de activitate a Camerei Naționale. (Detalii, AICI)
Toate controversele care înconjoară CCIR
Reamintim că nu este prima dată când Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) este luată în vizorul publicului. În acest an, CCIR a vrut să introducă o taxă care să fie plătită de toate firmele din România către CCIR. În acest an, Camera de Comerț și Industrie a României a fost implicată în scandalul privind susținerea premierului Nicolae Ciucă, care a fost acuzat de plagierea tezei de doctorat, iar anul trecut în controversa privind construcția unui nou complex uriaș la Romexpo, în parteneriat cu Grupul Iulius, controlat de omul de afaceri ieșean, Iulian Dascălu.
Taxă plătită de toate firmele din România către CCIR
La începutul acestui an, CCIR dorea ca toate firmele din România, inclusiv persoanele fizice autorizate (PFA), să fie obligate să plătească o nouă taxă cuprinsă între 10 şi 100 de euro către Camera de Comerţ şi Industrie a României pentru a fi înscrise într-un Catalog al firmelor. Un proiect de lege în acest sens a fost depus la Senat de mai mulţi parlamentari din coaliţia guvernamentală. Mihai Daraban, președintele CCIR, justifica această taxă spunând că ea va fi „o contribuţie solidară a întregului mediului de afaceri, în contextul nevoii promovării mediului de afaceri, a potenţialului României şi încurajarea exportului românesc”.
În urma acestui proiect de lege, mai multe asociații reprezentante ale mediului de business au respins introducerea de noi taxe. Confederația patronală Concordia a numit proiectul de lege „cotizație mascată”, „taxă pentru tranziția înapoi în anii ’90”, în timp ce Comunitatea Romanian Business Leaders spunea că este o propunere legislativă de 75 de milioane de euro anual din banii firmelor.
„Je suis Ciucă!”
Nicolae Ciucă a fost acuzat că, în baza căreia a devenit doctor în Științe militare în 2003, teza includea conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini din totalul de 138, a dezvăluit jurnalista Emilia Șercan într-o anchetă publicată de pressone.ro, a scris G4Media.
În urma acestor acuze, Camera de Comerț și Industrie a României a transmis pe 19 ianuarie un comunicat intitulat „Je suis Ciucă!”, în care afirmă că s-a săturat de „atacuri și scandaluri sterile, de instabilitate și destabilizatori” și susține că premierul Ciucă trebuie judecat pe baza acțiunilor și rezultatelor din postura de șef al Guvernului „și nu pentru ce a făcut sau nu acum 19 ani. Aceasta este una dintre singurele luări de poziție atât de vehemente, în comparație cu răspunsurile la măsuri care afectau mediul de afaceri.
Aceasta mai susținea că „românii s-au săturat de dezvăluiri și detractori, și că tot ce aceștia așteaptă este o guvernare care să-și facă treaba și să fie lăsată să și-o facă”. Puteți citi aici întregul comunicatul
Tot în aceeași zi, pe 19 ianuarie, președintele Camerei de Comerț Vâlcea, Valentin Cismaru, a anunțat, într-un comunicat, că se delimitează de poziția exprimată de Camera de Comerț și Industrie a României, care i-a luat apărarea premierului Nicolae Ciucă în scandalul de plagiat. Acesta a criticat decizia lui Mihai Daraban, președintele CCIR, spunând că prin mesajul Je suis Ciucă, faptul că ar fi un apropiat al Cotrocenilor că „își exprimă pe față un interes nelegitim, anume acapararea celor 40 de hectare de teren ale Romexpo”. Aici este reacția completă semnată de Valentin Cismaru, președintele Camerei de Comerț și Industrie Vâlcea.
Parteneriatul CCIR-Grupul Iulius pentru construcția unui mega proiect imobiliar la Romexpo
Camera de Comerț și Industrie a României a vrut să construiască la Romexpo un complex uriaș, cu 14 turnuri (ajungând până la 42 de etaje). Proiectul ar fi putut fi ridicat pe un teren care aparține statului (prin Regia Autonomă a Patrimoniului de Stat) și e concesionat Camerei de Comerț.
Construcția acestui mega proiect imobiliar se dorea prin realizarea unui parteneriat cu grupul Iulius, controlat de omul de afaceri ieșean, Iulian Dascălu. Practic, prin acest parteneriat, CCIR a cerut folosința gratuită a terenului de la Romexpo pe care Grupul Iulius va putea dezvolta un mega proiect imobiliar, iar o parte din bani ar fi urmat să ajungă și în contul CCIR, bani plătiți de firmele care puteau închiria un spațiu în presupusul proiect.
Parlamentul a votat în septembrie 2020 proiectul de lege, în urma unei înțelegeri PSD-PNL-PMP. În replică, USR a atacat la Curtea Constituțională proiectul, dar CCR a decis că acesta e constituțional. Președintele Iohannis arată în cererea de reexaminare că garanțiile prevăzute în lege „nu sunt suficiente pentru asigurarea punerii în aplicare a proiectului de dezvoltare”.
Deși Comisia Europeană consider că, așa cum este concepută în prezent, inițiativa legislativă prin care statul transferă terenurile Romexpo către Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), aceasta este foarte probabil să implice ajutor de stat, Consiliul concurenței a atras atenția că la nivelul Comisiei Europene este în derulare o investigație cu privire la transferul terenurilor Romexpo, instituția europeană analizând dacă acesta reprezintă ajutor de stat către CCIR, după cum a scris Economedia aici.
Terenul pe care ar urma să fie ridicat complexul aparține Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, potrivit unei hotărâri de guvern din 2004, și este dat Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) în folosință gratuită pentru 49 de ani. Clădirile de pe teren sunt în proprietatea Romexpo SA. CCIR și Grupul Iulius s-au asociat în 2017 pentru acest proiect. CCIR s-a obligat să facă demersuri pentru a obține dreptul real de proprietate asupra terenului pe care este amplasat Romexpo.