Cehia pregătește o taxă pe profiturile excepționale ale băncilor, pentru a putea finanţa subvenţiile acordate în contextul crizei energetice

Ministerul ceh de Finanţe a informat principalele bănci locale că intenţionează să le impună o taxă pe profiturile lor excepţionale, pentru a putea finanţa subvenţiile acordate în contextul crizei energetice, informează Bloomberg citând surse din apropierea discuţiilor, conform Agerpres.

Conform surselor, Guvernul de la Praga va introduce o taxă de 60% pe profiturile extraordinare ale băncilor, în speranţa că va strânge 25 de miliarde de coroane (un miliard de dolari) pe an. Această taxă specială va afecta numai băncile cu venituri nete din dobânzi de peste şase miliarde de coroane anul trecut şi ar urma să se aplice profiturilor care depăşesc cu peste 20% media pentru perioada 2018-2021. Taxa va rămâne în vigoare timp de trei ani.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului ceh de Finanţe, Michaela Lagronova, a spus că nu poate face comentarii cu privire la acest subiect înaintea unui anunţ oficial care ar putea fi făcut joi seara.

Analize Economedia

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

Chiar şi aşa, acţiunile băncilor din Cehia au înregistrat scăderi joi dimineaţa. Titlurile Komercni Banka AS, o subsidiară a Societe Generale, au scăzut cu 3,1%, în timp ce acţiunile Moneta Money Bank AS afişau o scădere de 1,4%.

Milan Lavicka, analist la J&T Banka AS, a spus că deocamdată este neclar cât vor plăti băncile în realitate pentru că formula vehiculată ar permite doar strângerea câtorva miliarde de coroane pe an. “Vom aştepta un anunţ oficial din partea Guvernului înainte de a evalua impactul asupra fiecărei bănci”, a spus Milan Lavicka.

La rândul său, preşedintele Asociaţiei băncilor din Cehia, Monika Zahalkova, a catalogat planul Guvernului drept o “mare greşeală”, care va slăbi industria bancară şi capacitatea sa de a sprijini economia. “Cel puţin acum ştim care sunt planurile Guvernului. Suntem convinşi că această taxă pe profiturile extraordinare este excepţional de ineficientă”, a subliniat Monika Zahalkova.

Inflaţia accelerată i-a făcut pe oficialii de la Banca Naţională a Cehiei să majoreze rapid dobânda de referinţă de la zero până la 7%, al doilea cel mai ridicat nivel din UE, ceea ce a permis băncilor locale să genereze profituri record. Industria bancară din Cehia este dominată de companii internaţionale precum KBC Groep NV, Erste Group Bank AG, Societe Generale SA, UniCredit SpA şi Raiffeisen Bank International AG.

Guvernul condus de premierul Petr Fiala încearcă să majoreze veniturile la buget şi să ajute gospodăriile şi companiile, fără a scăpa însă deficitul de sub control. Chiar dacă anterior coaliţia guvernamentală de centru-dreapta a promis că nu va majora taxele, recent a semnalat că ar putea viza producătorii de electricitate, băncile, companiile care se ocupă cu rafinarea petrolului şi companiile miniere.