Sursa foto: Unsplash/ Pawel Czerwinski
Marile firme de telecomunicații din Europa sunt pe cale să câştige lupta de un deceniu pentru ca aşa-numitele companii Big Tech să achite costurile de reţea.
Acest lucru ar putea deveni realitate datorită autorităţilor de reglementare din Uniunea Europeană, potrivit unor surse din industrie şi din instituţiile de reglementare, transmite Reuters.
De altfel, UE face de multă vreme eforturi să controleze giganţii tehnologiei din Statele Unite, printre care se află Google, Netflix, Meta și Amazon.com.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Deutsche Telekom, Orange, Telefonica, Telecom Italia şi marii operatori spun că este despre o contribuţie echitabilă, mai ales că cei mai mari şase furnizori de conţinut reprezintă puţin peste jumătate din traficul de date pe internet.
Big Tech refuză, însă, să plătească. Unii o resping ca fiind o taxă de trafic pe internet, în timp ce o companie chiar a numit-o o încercare de a obţine bani de la o industrie pentru a sprijini vechea gardă.
Bătălia pentru a aduce Big Tech să suporte costurile reţelei a izbucnit din Coreea de Sud până în Statele Unite.
Patru surse familiare cu discuţiile cred că UE, care a adoptat cu succes în ultimii ani reguli de referinţă privind confidenţialitatea şi alte restricţii la adresa Big Tech, va avea o nouă şansă de a stabili un standard global privind costurile reţelei.
”Situaţia care era nedreaptă acum 10 ani astăzi este pur şi simplu nesustenabilă. Ceea ce s-a schimbat este că, pentru prima dată, facem totul împreună”, a spus un director general al unei companii de telecomunicaţii.
Directorii din Big Tech se pregătesc pentru luptă
”Nu putem vedea nicio dovadă a unui eşec în modelul de afaceri de telecomunicaţii… într-un mod care ar justifica solicitarea unei subvenţii de la alte sectoare. Este extorcare, nu economie”, a spus o sursă de la o mare companie de tehnologie.
Cu toate acestea, comisarul european responsabil pentru piața internă, Thierry Breton, a spus că va căuta feedback din ambele părţi înainte de a elabora legislaţia.
“Odată ce au început un lucru ca acesta, înseamnă că merge înainte şi că este serios. Acesta a fost un tabu de neatins în urmă cu şase luni”, a spus o sursă din industria telecomunicaţiilor.
Breton, un susţinător al campionilor industriali europeni, va trebui totuşi să-şi accelereze ritmul pentru a obţine adoptarea unei legislaţii înainte ca mandatul său să se încheie în 2024.
”Există un dezechilibru uriaş în puterea de negociere, deoarece Big Tech nu are niciun stimulent să vină la masă în acest moment”, a declarat un purtător de cuvânt al grupului de lobby pentru telecomunicaţii GSMA.
”Aşa că avem nevoie de un mecanism legislativ care să îi facă să facă asta”.
Comisia lucrează pentru a se asigura că toţi actorii implicaţi în fluxurile de date contribuie la finanţarea infrastructurii, fără a submina conceptul de internet deschis, potrivit acestor surse familiare cu problema.
Google a criticat ceea ce spune că este o încălcare a principiului ”expeditorul plăteşte”.
O astfel de mişcare ar perturba neutralitatea reţelei blocului sau accesul deschis la internet şi ar afecta consumatorii, a declarat Matt Brittin, preşedintele Google EMEA, la o conferinţă de la începutul acestei săptămâni.
Operatorii de telecomunicaţii au respins astfel de îngrijorări.
Directorii de telecomunicaţii intervievaţi de Reuters au spus că nu există niciun plan de blocare a traficului şi că scopul este pur şi simplu de a se asigura că cei mai mari jucători contribuie la acoperirea costurilor reţelei.
Orice plată către operatorii de telecomunicaţii ar putea fi limitată doar la furnizorii mari de conţinut care depăşesc un prag stabilit, potrivit a trei surse familiare cu problema.
O companie mică nu ar trebui să plătească nimic, au adăugat ei.
Unii furnizori doresc să negocieze cu companiile de tehnologie cu privire la oferte specifice pieţei, mai degrabă decât să încheie o înţelegere generală, au spus sursele.
Companiile de tehnologie indică miliardele de dolari pe care le-au investit în construirea de cache-uri, centre de date şi cabluri submarine şi tehnologie pentru a furniza conţinut mai eficient.
”Operăm peste 700 de locaţii de stocare în cache în Europa, aşa că atunci când consumatorii îşi folosesc conexiunea la internet pentru a viziona Netflix, conţinutul nu călătoreşte pe distanţe lungi”, a spus un purtător de cuvânt al Netflix.
Pentru a îndeplini obiectivele UE de a avea 5G peste tot şi conexiuni Gigabit la domiciliu până în 2030, companiile de telecomunicaţii ar trebui să investească sute de miliarde de euro, dar sunt împovărate și de datorii.
Deutsche Telekom are datorii de peste 100 de miliarde de euro, în timp ce Telefonica are peste 40 de miliarde de euro.
Două surse au spus că orice nouă lege a UE ar avea probabil constrângeri pentru a se asigura că banii intră în reţea şi nu pentru a-şi plăti datoriile.