Sursa foto: Unsplash / Defne Kucukmustafa
De la 1 octombrie 2022 ar fi trebuit să fie aplicat sistemul de garanţie-returnare destinat ambalajelor nereutilizabile, prin care comercianții ar trebui să rețină o garanție de 50 de bani pentru fiecare produs ambalat și pe care să o returneze apoi clienților. Cel puțin așa scrie într-o hotărâre de guvern adoptată acum un an.
Totuși, autoritățile au întârziat mai mulți pași ai acestui sistem în ultimii ani. Astfel, administratorul sistemului de garanţie-returnare a fost numit abia la sfârșitul lunii august 2022, iar acesta ar avea nevoie de un an și jumătate pentru a putea să pună în practică îndatoririle care îi revin, notează avocatnet.ro
Prima lege pentru retrurnarea ambalajelor, adoptată acum 7 ani
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Legea care încerca să pună bazele acestui sistem a fost dată în 2015, iar acolo scrie că „până la data de 1 ianuarie 2021, în baza evaluării eficienţei economice, sociale şi de mediu, precum şi a impactului asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, prin hotărâre a Guvernului, se stabileşte un sistem de garanţie-returnare care să se aplice pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv, utilizate pentru a face disponibile pe piaţa naţională bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase”.
Guvernul nu a respectat nici acest termen, adică 1 ianuarie 2021, și abia pe 6 octombrie 2021 a adoptat HG nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare (SGR) pentru ambalaje primare nereutilizabile.
În respectiva hotărâre este menționată și data de 1 octombrie 2022.
„SGR, unic la nivel naţional, intră în funcţiune începând cu data de 1 octombrie 2022 şi este obligatoriu tuturor producătorilor şi comercianţilor în condiţiile prezentei hotărâri, aplicându-se atât produselor fabricate pe teritoriul naţional, cât şi produselor importate sau achiziţionate intracomunitar, în condiţii nediscriminatorii, inclusiv în ceea ce priveşte posibilitatea participării efective a operatorilor economici la funcţionarea sistemului şi tarifele impuse acestora de către administratorul SGR”, scrie în HG 1074/2021.
Ce a făcut statul în ultimul an
De atunci, însă, nu au mai fost făcuți mulți pași pentru ca magazinele să strângă ambalajele și oprească garanția de 50 de bani. Ce ar fi trebuit să se întâmple în ultimul an?
Ei bine, toți comercianții ar fi trebuit să se înscrie în sistemul de garanție-returnare, dar nu aveau cum pentru că SGR nici măcar nu avea un administrator. Guvernul a așteptat până la sfârșitul lui august să adopte o hotărâre prin care S.C. ReturRo Sistem Garanție Returnare S.A a devenit administrator al sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.
În ReturRo Sistem Garanție Returnare S.A. se reprezentanții producătorilor, ai comercianților, dar și statul român, prin Agenția Națională de Protecție Mediului, cu 20% din acțiuni.
Deși ministrul mediului spunea tot la final de august că „România are nevoie de un SGR 100% operațional în cel mai scurt timp posibil”, cei de la Green-Report estimează că implementarea concretă ar putea dura circa 18 luni, compania având nevoie să bifeze diverse proceduri administrative, având nevoie de finanțare, semnarea a circa 100.000 de contracte, comandarea echipamentelor de colectare etc.
În plus, magazinele trebuie să aibă spații în care să colecteze sticlele și borcanele, iar pe ele trebui să scrie că sunt reutilizabile, lucru pe care producătorii îl fac foarte rar, după cum notează Știrile Pro TV.
Ministrul mediului crede că sistemul ar putea fi gata în 3-4 ani
De altfel, Julia Leferman, director general Asociația Berarii României spunea că „este nevoie și de o perioadă de tranziție pentru ca producătorii să se adapteze, și apoi va fi logo-ul SGR care e un element grafic adăugat pe etichetă și permite consumatorului să recunoască ce ambalaje sunt purtătoare de garanție.”
Tocmai de aceea este greu de avansat un termen până la care sistemul poate deveni cu adevărat funcțional.
Recent, ministrul mediului spunea că „nu există în Europa ţară care să fi implementat sistemul SGR în mai puţin de doi ani, chiar 3-4.”
România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul colectare selectivă, cu o rată de numai 11%. Până în 2025, ar trebui să ajungă la o rată de reciclare de 55%.