Foto: Comuna saschiz, Facebook
Ciugud din județul Alba, Aluniș și Saschiz, din Mureș sunt comunele care au început să implementeze soluții smart, arată radiografia Smart Village în România. Aceasta este realizată de integratorul de soluții Vegacomp Consulting și a identificat 224 de proiecte în 147 de comune ale țării. Principalele provocări cu care se confruntă mediul rural în implementarea soluțiilor smart sunt depopularea și declinul demografic,
Topul comunelor inteligente este condus de Ciugud, județ Alba cu 8 proiecte, secundat de Aluniș din judetul Mureș cu 7 proiecte, Boghiș (Sălaj) și Saschiz (Mureș) cu câte 5 proiecte fiecare.
“După elaborarea a șase ediţii de Radiografie Smart City în România, demers pe care l-am început în martie 2018, ne-am hotărât să alocăm mai mult spaţiu modului în care este tradus în concret conceptul de Smart Village la nivelul spațiului rural românesc și am decis publicarea primului raport Smart Village, ce are, ca vedete ale primei ediții, Ciugud, Aluniș, Boghiș și Saschiz”, declară Cornel Bărbuț, CEO al Vegacomp Consulting.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
La nivel de sectoare, Smart Governance conduce clasamentul, urmată de Smart Economy și Smart People, top diferit faţă de clasamentul orașelor inteligente, în care primul loc este ocupat de Smart Mobility, iar verticala Smart People este pe ultimul loc.
“Dacă anul trecut, în cadrul capitolului dedicat Satelor Inteligente din Radiografia Smart City, am identificat 69 de proiecte Smart Village aflate în faza de proiect, în curs de implementare sau deja realizate la nivelul a 59 de comune din România, în acest an am identificat 224 proiecte în 147 de comune, lucru care confirmă o creștere cu peste 300% a numărului de proiecte în acest domeniu”, precizează Bărbuț.
În general, proiectele Smart Village includ următoarele domenii: sănătate, educație, economie, mediu/dezvoltare durabilă, digitalizare și transformare digitală, energie regenerabilă, alimentație, conștientizare și implicare civică.
Principalele provocări cu care se confruntă mediul rural din România, în implementarea soluțiilor smart, sunt depopularea și declinul demografic, lipsa fondurilor necesare pentru asigurarea unor servicii publice îmbunătățite și nivelul scăzut de atractivitate teritorială, potrivit respondenților din raport.
Metodologia acestei ediții este similară celei folosite la Radiografia Smart City. În acest sens, au fost colectate și verificate date și informații provenite de la trei surse: primării, furnizori, media. Astfel, au fost trimise adrese la 2.685 primării de comune din România, dintre care 272 au răspuns și 147 au completat chestionarul. Raportul include informațiile obținute de la primării şi din celelalte surse, în perioada 1 aprilie – 30 iunie 2022.
Dintre cele 272 de comune care au răspuns, 125 nu au proiecte de tip Smart Village, în timp ce 147 de comune au 224 proiecte, din rândul cărora 124 sunt proiecte implementate, 44 în curs de implementare și 56 în faza de proiect.
În ceea ce privește finanțarea unor astfel de proiecte, există o dependență mare de fondurile europene sau naționale nerambursabile, spun autorii raportului. Ca atare, instrumentul finanțărilor nerambursabile (peste 38% din total finanțări) poate juca un rol primordial în promovarea unor proiecte de tip Smart Village, care să contribuie la dezvoltarea mediului rural românesc