Foto: Pexels
În contextul economic deja dificil, România se confruntă cu o “vulnerabilitate aparte”: balanța externă unde deficitul de cont curent va depăși în acest an 7% din PIB. România are de realizat consolidare fiscală într-un mediu internațional foarte nefavorabil, în contextul în care avem venituri fiscale între cele mai joase din UE, mult sub medie. Acestea explică și de ce salariile din sectorul public și asistența socială apasă atât de greu pe bugetul public. Sunt câteva dintre datele prezentate în raportului de analiză a convergenței “România – Zona Euro MONITOR” nr. 10/2022, coordonat de economistul Daniel Dăianu și publicat pe site-ul Băncii Naționale a României. Ce urmează? Creșterea economică va slăbi, evoluția alertă a investițiilor va fi îngreunată, iar majorările accelerate de prețuri pot afecta în mai mare măsură puterea de cumpărare pe segmentul populației cu venituri mai mici.
Economia noastră are de navigat într-un spațiu global foarte învolburat, cu crize suprapuse, menționează, în primul rând, economistul. “Indicatorii macro de la noi sunt de interpretat în relație cu tendințe și fenomene din spațiul UE – inflație, dinamică economică, impact al blocajelor în lanțuride aprovizionare, războiul din Ucraina etc. O vulnerabilitate aparte a României este balanța externă unde deficitul de cont curent va depăși în acest an 7% din PIB (circa 7 la sută a fost și în 2021), iar gradul de acoperire prin fluxuri negeneratoare de datorie va fi probabil circa 50%”, notează Dăianu.
Acesta subliniază că deficitele externe sunt de judecat în raport cu deficitul bugetului public, care este principalul determinant al acestora.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“România are de realizat consolidare fiscală într-un mediu internațional foarte nefavorabil. Avem venituri fiscale (ce includ contribuțiile) între cele mai joase din UE – circa 27 la sută din PIB față de media de circa 41 la sută din PIB în UE. Aceste venituri foarte joase explică de ce salariile din sectorul public și asistența socială apasă atât de greu pe bugetul public, echivalând în mod constant cu peste trei sferturi din veniturile fiscale”, transmite Daniel Dăianu.
O creștere semnificativă a veniturilor fiscale este absolut necesară, subliniază academicianul. “Nu numai că nivelul foarte jos al veniturilor fiscale/ bugetare este inacceptabil în raport cu nevoi actuale și viitoare ale României, dar este greu de imaginat că am putea realiza consolidarea fiscală numai prin inflație. Este drept că se poate recurge și la reducere de investiții publice in extremis. Dar aceasta este o cale mult suboptimă, ce ar ignora handicapul de competitivitate al economiei noastre, beneficii ale investițiilor. În același timp este nevoie de o utilizare cât mai chibzuită a banului public, de o restructurare a aparatului administrativ, creșterea eficienței și eliminarea de redundanțe supărătoare, ceea ce poate reduce unele cheltuieli publice”, notează Dăianu.
În acest context, singura “forță contra-ciclică ce poate contracara efecte contracționiste ale consolidării fiscale” sunt resursele europene – PNRR (Planul național de redresare și reziliență) și CFM (cadrul financiar multianual). Aceste resurse sunt considerate vitale pentru România având în vedere starea bugetului public și vulnerabilitățile balanței externe, mediul internațional extrem de nefavorabil.
“Aderarea la zona euro este un obiectiv strategic pentru România, așa cum sunt intrarea în spațiul Schengen și eliminarea MCV. Dar deficitele mari, fragilitatea balanței externe, reprezintă piedici în calea intrării în MCS2 în perspectiva imediată și apoi, aderarea la zona euro. În lipsa unei consolidări fiscale durabile nu poate avea loc o aderare rapidă”.
Tablou macro, prezentat în raportul de convergență:
Creșterea economică din trimestrul I 2022 s-a dinamizat, PIB majorându-se cu 5,1% față de trimestrul precedent, fiind a doua cea mai ridicată valoare înregistrată în cadrul statelor din UE74. Activitatea economică a beneficiat de factori precum sporirea încrederii în economie, inclusiv pe fondul eliminării preconizate a restricțiilor asociate combaterii pandemiei, care a impulsionat în special revenirea sectorului serviciilor, al atenuării temporare a problemelor legate de aprovizionarea cu materiale și echipamente generate de blocaje în funcționarea lanțurilor de producție (în sectoarele construcții și, într-o oarecare măsură, industrie) și al utilizării economisirilor acumulate în perioada pandemiei.
Raportul avertizează însă că avem motive să fim precauți și că urmează vremuri mai grele. “Noua conjunctură externă generată de invadarea Ucrainei de către Federația Rusă (asociată și cu perspectivele tot mai clare ale trenării conflictului) și procesul de tranziție către economii nepoluante sunt însă de natură să slăbească creșterea economică în trimestrele următoare, atât prin presiunile semnificative asupra prețurilor materiilor prime energetice și agroalimentare, cât și prin sporirea incertitudinii. La constrângerile pe partea ofertei se adaugă și reamplificarea perturbărilor din lanțurile internaționale de producție generată de reactivarea măsurilor de închidere a economiei în China în legătură cu pandemia și din aplicarea sancțiunilor impuse Rusiei”, arată raportul.
Cum au evoluat sectoarele din economie?
Pe parcursul trimestrului II, condițiile relativ favorabile pe piața muncii și ridicarea restricțiilor pentru combaterea pandemiei au impulsionat consumul de bunuri și, cu precădere, pe cel de servicii. Vânzările cu amănuntul au înregistrat o cifră de afaceri cu o rată de creștere semnificativă în această perioadă, în timp ce cele în sectorul cu ridicata prezintă creșteri mai moderate (Grafic 6.1.). Încrederea operatorilor din comerțul cu amănuntul continuă să se amelioreze la începutul trimestrului III.
Sectorul serviciilor continuă în prima parte a trimestrului II evoluția favorabilă, cu precădere în segmentul celor prestate populației, în condițiile în care totuși încrederea agenților economici se reduce ușor (Grafic 6.2.). “Folosirea economiilor acumulate în perioada pandemiei ar putea amortiza într-o anumită măsură efectul coroziv al majorărilor foarte abrupte ale prețurilor, în special ale produselor energetice, asupra cheltuielilor alocate consumului. Creșterile generalizate de prețuri sunt de natură să inducă un comportament prudent în ceea ce privește cererea de consum pe termen relativ scurt, pe fondul incertitudinii privind evoluția conflictului și, mai extins, a situației economice viitoare. În plus, majorările accelerate de prețuri, cu precădere pentru alimente și energie, pot afecta în mai mare măsură puterea de cumpărare pe segmentul populației cu venituri mai mici și care alocă o pondere comparativ mai mare cheltuielilor cu aceste produse”, avertizează raportul.
În prima parte a anului 2022 activitatea investițională a beneficiat de eforturile de tranziție la economia verde și proiectele de eficientizare și digitalizare a activității susținute prin programul Next Generation EU. Îmbunătățirea situației comenzilor în industria bunurilor de investiții sunt elemente care susțin evoluția investițiilor la nivelul firmelor, dar în general încrederea operatorilor din acest segment s-a atenuat mai recent. Există factori, preponderent externi, care îngreunează o evoluție alertă a investițiilor în perioadele următoare. Proximitatea conflictului, posibilitatea reapariției sau reamplificării blocajelor din lanțurile de producție, creșterile semnificative ale prețurilor materiilor prime și majorarea costului împrumuturilor au un impact constrângător pentru activitatea investițională inclusiv prin canalul incertitudinii76. La acestea se adaugă și semnale nefavorabile din partea producției industriale în segmentul bunurilor de capital care s-a redus în perioada aprilie-mai față de media trimestrului I.
În ceea ce privește investițiile în construcții, continuarea evoluției pozitive din primele luni ale anului pare pusă sub semnul întrebării pe parcursul trimestrului II, încrederea operatorilor diminuându-se ușor în paralel cu sporirea incertitudinii. Conform operatorilor în domeniu, activitatea din acest sector este constrânsă de acutizarea lipsei materialelor și/sau echipamentelor și a forței de muncă. Pe partea cererii, intențiile de achiziționare a unei locuințe par a se fi diminuat recent, fiind reflectate și de tendința de ușoară reducere a comenzilor pentru acest sector în trimestrul II și la începutul trimestrului III.
Sondajul derulat de DG ECFIN privind activitatea investițională pentru anul 2022 pe sectoare de activitate relevă intenții rezervate ale operatorilor din industrie și servicii, aceștia semnalând o atitudine mai pesimistă în lunile martie-aprilie comparativ cu precedentul sondaj derulat în toamna anului trecut, mai arată raportul. Din punctul de vedere al tipului de active, cele mai afectate tind să fie investițiile în terenuri, clădiri și infrastructură, urmate de cele în active intangibile și de cele în mașini și echipamente. Înlocuirea echipamentelor continuă să atragă cea mai mare pondere a intențiilor de investiții în anul 2022, în timp ce eficientizarea proceselor și alte segmente, cum ar fi controlul poluării, siguranța activității sau îndeplinirea obligațiilor regulamentare, devin obiective mai importante comparativ cu anul trecut. Factorii tehnici sunt indicați în mai mare măsură în anul 2022 față de anul 2021 ca stimulând investițiile, în timp ce factorii de natura cererii își reduc din importanță
Deficitul s-a dublat
În perioada ianuarie 2019 – mai 2022 soldul contului curent al balanței de plăți s-a aflat pe o traiectorie în deteriorare, valoarea cumulată pe 12 luni a deficitului dublându-se pe parcursul intervalului analizat de la aproximativ 9,3 miliarde euro până la 21,3 miliarde euro. Deficitul contului curent s-a adâncit pronunțat în a doua parte a acestui interval, urmând unei scurte perioade de restrângere de la mijlocul anului 2020 generată de închiderea economiilor asociată primului val de măsuri pentru combaterea pandemiei. Cea mai mare parte a acestei evoluții s-a datorat soldului bunurilor, în timp ce excedentul balanței serviciilor s-a majorat ușor, arată raportul de convergență.
În structura balanței serviciilor se remarcă majorarea treptată a excedentului pe segmentul servicii de telecomunicații și informatice și readâncirea deficitului serviciilor de turism în paralel cu relaxarea condițiilor de călătorie începând cu prima parte a anului 202. Din punctul de vedere al clasificării pe marile categorii economice, soldul balanței bunurilor s-a deteriorat, în principal pe seama comerțului cu bunuri intermediare și într-o măsură mult mai redusă din cauza celui cu bunuri de consum. Din perspectiva clasificării standard de comerț internațional, adâncirea deficitului comerțului cu bunuri provine în principal de la cel cu produse chimice și cu combustibili minerali și lubrifianți.
Raportul integral poate fi consultat AICI