Foto: Pixabay
România rămâne pe ultimul loc în UE în 2022 în privința valorii indicelui economiei și societății digitale (DESI) și în acest an, arătau în urmă cu câteva zile datele Comisiei Europene. Un aspect și mai îngrijorător: țara noastră are cel mai redus ritm de creștere al DESI în perioada 2015-2022, îndepărtându-se astfel și mai mult de celelalte țări ale UE, după cum subliniază datele sintetizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Aceștia au analizat evoluția din ultimii ani: față de 2015, indicele DESI pentru România a crescut cu doar 3,7 puncte, față de 13,4 – creșterea medie a țărilor UE. Convergența la nivelul european al digitalizării devine din ce în ce mai îndepărtată și doar o reformă fundamentală ar putea schimba trendul, atrag atenția economiștii. “Suntem sub nivelul mării”, a sintetizat un fost președinte de instituție de digitalizare românească. Dar ar fi câteva măsuri care ne-ar mai putea ridica de acolo.
În raportul din 2022, România se situează pe ultimul loc în clasamentul UE, cu un scor de 30,6 puncte, faţă de o medie UE de 52,3 puncte.
Raportul DESI 2022 pentru România poate fi consultat AICI
Echipa de economiști a urmărit evoluția indicelui în ultimii ani. “Indicele economiei și societății digitale (DESI), elaborat de Comisia Europeană pe baza datelor Eurostat, reprezintă un instrument util pentru măsurarea nivelului digitalizării în țările membre ale UE, precum și pentru a urmări progresul realizat în ultimii ani în acest domeniu. Din păcate, România a rămas pe ultimul loc al clasamentului european și în 2022, același loc unde se afla și la prima publicare a raportului privind DESI în anul 2015. După o scurtă perioadă (2018-2020) în care România devansa Grecia și Bulgaria în acest clasament, în anul 2021 țara noastră a „revenit” la ultima poziție al clasamentului UE“, sintetizează Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Un alt aspect îngrijorător îl reprezintă faptul că România nu numai că are cel mai scăzut scor DESI, dar a înregistrat și cea mai lentă creștere în perioada 2015-2022 dintre toate țările UE.
“Acest aspect arată că România, chiar dacă a avut un progres privind digitalizarea, s-a îndepărtat tot mai mult de media europeană, celelalte țări înregistrând un progres mult mai dinamic în această perioadă. Așadar, convergența la nivelul european al digitalizării devine din ce în ce mai îndepărtată, fiind necesară o reformă fundamentală pentru a inversa acest trend, care ar trebui să includă un sistem care să accelereze dezvoltarea și adoptarea soluțiilor digitale atât în sectorul public, cât și în mediul de afaceri, respectiv o includere pe scară largă a competențelor digitale în sistemul educațional pe toate nivelurile”, transmite echipa Romanian Economic Monitor.
În ultimii șapte ani, indicele DESI pentru România a crescut cu doar 3,7 puncte, față de 13,4 – creșterea medie a țărilor UE.
“Bărcuța” România, departe de echipa digitalizată europeană:
Cercetătorii fac și o mențiune legată de analiza datelor existente: deși de-a lungul anilor structura indicelui DESI a fost dezvoltată prin adăugarea de noi variable, se poate face o comparație între evoluția în timp a indicelui DESI între țările UE, aceeași metodologie fiind folosită în fiecare țară și în fiecare an.
Ce spune raportul CE
Indicele economiei și societății digitale (DESI) urmărește progresele înregistrate în statele membre ale UE în ceea ce privește competitivitatea digitală în domenii precum capitalul uman, conectivitatea în bandă largă, integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi și serviciile publice digitale.
Conform datelor publicate de Comisia Europeană la finalul lunii iulie, România se situează și în acest an pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE, în ediția din 2022 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI). Reprezentanții CE au subliniat că în România creșterea anuală relativă este inferioară celei a țărilor similare, ceea ce indică faptul că nu este convergentă cu restul statelor membre.
România se situează pe ultimul loc în clasamentul UE, cu un scor de 30,6 puncte, faţă de o medie UE de 52,3 puncte. Finlanda, Danemarca, Țările de Jos și Suedia continuă să fie pe primele locuri în UE. Cu toate acestea, și statele fruntașe au o serie de provocări în sectorul digital.
„Creșterea anuală relativă a României este inferioară celei a țărilor similare, ceea ce indică faptul că nu este convergentă cu restul statelor membre. Țara a rămas în urmă în ceea ce privește o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE, dar își menține locurile fruntașe în ceea ce privește proporția femeilor specialiste în domeniul TIC din forța de muncă (locul 2) și în ceea ce privește numărul absolvenților în domeniul TIC (locul 4)”, arată raportul.
Specialiștii subliniază că o schimbare semnificativă a ritmului de pregătire a României în ceea ce privește competențele digitale este esențială pentru ca UE să atingă obiectivul deceniului digital privind competențele digitale de bază și specialiștii în domeniul TIC.
România are rezultate relativ bune în ceea ce privește conectivitatea, aceasta reprezentând dimensiunea pentru care obține cel mai bun punctaj. Proporția utilizării serviciilor de acoperire de bandă largă fixă de cel puțin 100 Mbps (57 %) și prin rețelele fixe de foarte mare capacitate (87 %) depășește media UE. Acest lucru este, de asemenea, important având în vedere obiectivul deceniului digital de acoperire în proporție de 100 % a tuturor gospodăriilor prin rețelele de gigabiți până în 2030, arată raportul.
Experții europeni subliniază însă că performanțele țării în ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale și a serviciilor publice digitale sunt slabe în comparație cu cele ale celorlalte state membre ale UE. Ponderea IMM-urilor care au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (22%) și procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informații (17 %) sunt cele mai scăzute din UE.
“În privința componentelor DESI, România stă cel mai bine la capitolul Conectivitate, care măsoară în principal existența și performanța infrastructurii digitale, precum accesul la internet de viteză ridicată a gospodăriilor sau rata de acoperire 5G la nivelul țării. În privința conectivității, România se află pe locul 15 în UE, însă 2022 reprezintă primul an în care România scade sub media europeană și în privința acestui indicator. Celelalte trei componente ale indicelui, respectiv Capital Uman (care măsoară aspecte, precum nivelul competențelor digitale sau existența unui număr suficient de specialiști ITC), Integrarea Tehnologiilor Digitale (care se referă la utilizarea diferitelor soluții digitale la nivelul companiilor din România) și Servicii Publice Digitale (care măsoară răspândirea instrumentelor digitale în sectorul public, puse la dispoziția cetățenilor și a mediului de afaceri), arată o imagine și mai îngrijorătoare. România se află pe ultimul loc al UE în privința tuturor celor trei indicatori, iar performanța noastră pare să se îndepărteze în timp din ce în ce mai mult de media europeană”, menționează Szász Levente.
Fost președinte al Agenției pentru Digitalizarea României: “Suntem sub nivelul mării”
“DESI este oglinda progresului, a civilizației, a bogăției României”, iar noi suntem repetenți de ani buni, admite Sabin Sărmaș, fost președinte al Autorității pentru Digitalizarea României și președinte al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor în Camera Deputaților (deputat PNL).
“În imaginea de mai jos, linia galbenă e nivelul mării, iar coloanele albastre reprezintă performanța noastră, a României, pe cele patru dimensiuni măsurate: capital uman, conectivitate, integrarea tehnologiilor digitale și servicii publice. Pe scurt, suntem sub nivelul mării”, notează Sărmaș, într-o postare pe pagina sa de Facebook, în care comentează cel mai recent raport DESI.
Cu toate acestea, deputatul – IT-ist susține că “nu e o dramă că suntem ultimii”. “Dramatic este dacă nu facem nimic, dacă nu folosim miile de creiere românești pentru a face soluții care să ușureze viața tuturor, care să ne ajute să urcăm în clasament.”.
Cum am ajuns aici? Ar fi câteva motive, spune Sărmaș, iar unul ar fi faptul că mai puțin de unul din trei români (28%) are competențe digitale de bază. Un al doilea motiv: “oricât de trist sună, sunt companiile din România, care aleg să rămână în Evul Mediu când vorbim de digitalizare. Doar 22% – față de media europeană de 55% – utlizează tehnologiile digitale”, spune Sărmaș.
În ceea ce privește serviciile publice digitale, suntem în stadiul actual din mai multe motive, iar unul dintre acestea este că nu am avut identitate digitală națională. Dar avem PSCID (Platforma Software Centralizată pentru Identificare Digital) în implementare. Alte probleme/ rezolvări: nu avem interoperabilitate, dar avem o lege pentru asta și premise foarte bune să o aplicăm; nu am avut infrastructură, dar avem bani pentru Cloud. Și încă ceva: am avut implementări deficitare pentru multe dintre soluțiile de e-guvernare.
Potențiale soluții, potrivit fostului președinte ADR?
- Toți absolvenții de clasa a 8-a trebuie să aibă competențe digitale de bază.
- Instruire digitală la locul de muncă pentru cei 5,7 milioane de angajați din sectorul public și din mediul privat.
- Creșterea numărului de absolvenți în domeniul IT&C pentru consolidarea uneia dintre cele mai puternice industrii autohtone.
- Demararea licitației 5G și sprijinirea companiilor în demersul de implementare a infrastructurii 5G in România.
- Integrarea tehnologiilor digitale și utilizarea granturilor din PNRR
- Demersuri pentru servicii publice digitale și Implementarea interoperabilității