Foto: Pixabay
Interesele economice ale României și altor șapte state membre UE din estul continentului au fost ignorate de Comisia Europeană într-unul dintre cele mai importante dosare economice ale acestui deceniu. E vorba despre taxonomie (clasificarea activităților economice ce vor fi finanțate cu fonduri europene), un act delegat prin care Comisia Europeană a prezentat miercuri clasificarea activităților economice considerate durabile în UE. Proiectele de producție a energiei electrice pe bază de gaze naturale și centralele nucleare, cerute insistent de România, nu au fost incluse.
- Miza: Taxonomia este unul dintre cele mai fierbinți subiecte ale momentului în UE. Sub presiunea forțelor politice ecologiste – printre care Parlamentul European și prim-vicepreședintele Frans Timmermans, Comisia Europeană a impus o cursă rapidă a decarbonizării în UE. Noile direcții afectează însă puternic statele membre care, precum România, au proiecte energetice bazate pe cărbune, gaze și nuclear. Dacă proiectele pe gaze și nuclear sunt excluse din așa-numita taxonomie, atunci ele vor fi extrem de greu de finanțat. Odată ce fondurile europene vor fi inaccesibile pentru aceste proiecte, și băncile comerciale sau de investiții vor deveni extrem de reticente în finanțare lor.
Normele prezentate miercuri de Comisia Europeană, cunoscute sub numele de „taxonomie”, acoperă sectoarele industrial, forestier, construcții, transporturi sau energie. În domeniul energiei însă, Bruxelles-ul a amânat o decizie cu privire la includerea energiei nucleare și a gazului natural, deși multe state membre le consideră necesare pentru tranziția la energia ”curată”, bazată pe surse regenerabile și dorită de Comisia Europeană.
România, alături de alte state membre, a militat puternic pentru includerea proiectelor energetice pe bază de gaze naturale și combustibil nuclear în taxonomie. În 20 aprilie, premierul Florin Cîțu, alături de premierii din Bulgaria, Cipru, Cehia, Ungaria, Malta, Polonia și Slovacia a semnat o scrisoare oficială prin care îi cerea șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să includă gazele și energia nucleară în taxonomie. Scrisoarea a fost prezentată în premieră de Euractiv.com și confirmată pentru G4Media.ro de guvern. În martie, printr-o altă scrisoare, Cîțu, alături de Emmanuel Macron și liderii din Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia și Slovenia ceruse Comisiei Europene să „sprijine activ” energia nucleară.
Unul dintre marile puncte de controversă a fost gazul natural, pe care multe țări, în special în Europa Centrală și de Est, îl consideră esențial pentru a-și reduce dependența de cărbune și de alți combustibili fosili și pentru a se îndrepta spre surse regenerabile, după cum scrie agenția spaniolă EFE, citată de Rador. Pentru moment, a fost lăsată în afara taxonomiei, iar Comisia va decide mai târziu în acest an dacă o va include ca „activitate de tranziție” sau va propune legislație specifică pentru această sursă de energie, opțiuni care nu sunt exclusive.
Comisia Europeană va reglementa utilizarea gazului și a energiei nucleare la pachet printr-un alt act delegat (act legislativ similar hotărârii de guvern), care vor merge apoi în discuții în Parlamentul European și Consiliul UE. ”Vestea proastă pentru România e că în Parlamentul European e o largă majoritate împotriva energiei nucleare, și atunci e posibil ca ambele tipuri de proiecte să fie respinse la pachet. Practic, dacă centralele energetice pe gaze și centralele nucleare nu vor fi considerate potrivite drept instrumente pentru tranziția la energia verde, atunci nu vor mai beneficia de fonduri europene și vor avea mari dificultăți în a atrage investiții private”, au declarat pentru Economedia surse politice care cunosc dosarul și negocierile.
”Decizia de miercuri a Comisiei Europene are o parte bună și una proastă. Partea bună că e gazul și nuclearul nu sunt excluse direct din taxonomie, așa cum suna propunerea inițială, ci doar vor face obiectul unui tratament separat. Am câștigat timp. Partea proastă e existența unei opoziții puternice din partea aripii radical-ecologiste din Parlamentul European și Comisia Europeană, la care se adaugă avansul partidelor ecologiste în țări precum Germania și Franța, care pun o mare presiune pe partidele aflate la guvernare în perspectiva alegerilor apropiate”, au declarat alte surse politice pentru Economedia.ro.
Context. Bruxelles-ul consideră că această clasificare, care va fi aplicată în 2022, va fi esențială pentru a evita ecologizarea falsă, prin care activitățile care nu sunt verzi sunt etichetate ca „verzi”, și pentru a mobiliza investițiile de milioane de dolari de care UE va avea nevoie pentru a-și reduce emisiile cu 55% în 2030 și a atinge neutralitatea în 2050.
Reglementarea care a intrat în vigoare în 2020 stabilește șase obiective și stabilește că, pentru a fi durabile, activitățile trebuie să contribuie în mod substanțial la cel puțin unul dintre ele și să nu dăuneze semnificativ celorlalte. Cu toate acestea, trebuie specificate criteriile pentru a verifica dacă acesta este cazul.
Regulile prezentate miercuri de Comisia Europeană reunesc, în peste 500 de pagini, cerințele pentru îndeplinirea a două obiective principale – atenuarea și adaptarea la schimbările climatice – și acoperă activitățile a 40% dintre companiile cotate în sectoare responsabile de aproape 80% din emisiile de gaze în Europa, conform CE.
Taxonomia, a explicat comisarul european Valdis Dombrovskis, este „foarte restrictivă” în ceea ce privește activitățile care pot fi considerate tranzitorii, deoarece se impune să nu existe alternative cu emisii reduse de carbon și să nu afecteze dezvoltarea activităților, ci să fie în concordanță cu obiectivul de a limita creșterea încălzirii globale, printre alte condiții.
În ceea ce privește energia nucleară, Comisia va decide dacă o va include atunci când evaluarea raportului științific întocmit de Centrul Comun de Cercetare al UE se va încheia în vară, unde cheia este de a se stabili respectarea principiului de a nu prejudicia realizarea obiectivelor climatice din cauza deșeurilor pe care le generează și a problemelor de siguranță.
Franța conduce presiunile de includere a acesteia ca activitate durabilă, dar și Finlanda, Slovacia, Bulgaria, Republica Cehă și România construiesc infrastructuri nucleare sau intenționează să facă acest lucru. De asemenea, sectorul agricol a fost lăsat în afara taxonomiei, pentru că va aștepta finalizarea reformei Politicii agricole comune, previzibil la sfârșitul anului.
Organizațiile de mediu și de consumatori, cum ar fi BEUC, WWF, European Climate Foundation sau ECOS, au criticat faptul că Bruxelles-ul nu a exclus complet includerea energiei nucleare și a gazelor naturale în taxonomie, precum și faptul că a listat industria forestieră și a biomasei, considerând că favorizează schimbările climatice și pierderea diversității. Textul „a fost puternic influențat de lobby-ul finlandez și suedez” în aceste două domenii, ceea ce „discreditează taxonomia și creează un precedent dezastruos”, a declarat economistul WWF, Sebastien Godinot.
Europarlamentarul Verzilor din Parlamentul European (PE), Ernest Urtasun, este unul dintre exponenții curentului radical ecologist. El consideră că a fost salvată credibilitatea „deocamdată prin faptul că nu s-a cedat în fața presiunilor țărilor și companiilor care doreau să eticheteze gazul ca o investiție durabilă”, dar a considerat că există „ o luptă uriașă„ să nu se întâmple asta în toamnă”, potrivit EFE.