sursa foto: Cristian Andrei Leonte/ Info Sud-Est
Începutul fostei zone sălbatice a Năvodariului, cum vii dinspre Constanța, este astăzi un ”doi în unul” nefericit: o combinație între tiribombe și plastic (colaci, jucării, accesorii pentru plajă etc), respectiv opulență și excentric, din cauza giganților din sticlă albastră și cu forme curbate, înalți până la 10 etaje.
În ultimii 10 ani, Năvodariul a fost supus unui asalt imobiliar în timpul căruia printre ultimele cele mai frumoase și sălbatice plaje de pe litoralul românesc a fost înghițită de o stațiune-cartier mutilată urbanistic în ritm sălbatic, cu zeci de blocuri înfipte unele lângă altele și care au în medie 8 etaje (de la 7 la 10 etaje). Năvodari a fost declarat stațiune turistică abia în 2018, când ”răul” era deja făcut, iar zona nu mai putea fi considerată nicidecum o plajă sălbatică.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În spatele lor, spre șosea, se întind hectare de alte blocuri de 3-4-5 etaje și căsuțe de 1-2 etaje, înecate în umbra mastodonților din primele linii. Senzația este sufocantă dacă te plimbi printre perdelele de beton, pentru că distanțele dintre construcții sunt foarte mici, astfel că, de pe plajă sau din apa mării, ele par cusute între ele, asemenea unui covor cârpit din ciment colorat.
Majoritatea covârșitoare a construcțiilor reprezintă blocuri pe care dezvoltatorii le vând la bucată, deși ele îmbracă forma unor hoteluri. Viitorii proprietari vor avea de trecut nu numai proba nervilor în a-și găsi un loc de parcare, dar și a blocajelor în trafic, pentru că aleea principală este îngustă, cu o singură bandă de circulație și sens unic. Dacă ai uitat ceva în apartament trebuie să ocolești tot cartierul. Aleea principală, cea cu sens unic, are în jur de 5 kilometri.
Vegetația lipsește cu desăvârșire comparativ cu zecile de mii de tone de beton turnate peste drum de plajă și doar unii investitori imobiliari sau operatori de plajă au amenajat copaci, spații verzi sau arbuști. În cartierul care nu se vede de pe promenadă, din rândurile din spate, se construiește în ritm amețitor, în culori și forme din cele mai diferite și pare că doar regimul de înălțime e relativ același. Tot aici, în spate, zgomotul provocat de construcții este asurzitor, iar străzile sunt fie neasfaltate, fie distruse de utilajele grele și traficul lor intens. Inclusiv aleea de intrare în stațiunea-cartier este căptușită cu o groapă adâncă și semnalizată în glumă mai degrabă, cu niște crăci de copac aruncate în interiorul hăului în asfalt.
La finalul cartierului, există un camping amenajat pentru rulote, dar și un glamping (corturi-bungalow) iar plaja din fața lor e amenajată mai relaxat, atmosfera e mai liniștită, fără puzderia de restaurante și baruri de la începutul stațiunii. Predomină beach-barurile și amenajări care amintesc de Vama Veche, iar faptul că blocurile sunt înlocuite de corturi, rulote și gazon verde te face parcă să respiri din nou.
De ce totuși Năvodari mai are o șansă
În primul rând pentru că întreg cartierul de blocuri este separat de plajă printr-o stradă, fie ea și îngustă, pentru mașini, dar și o promenadă pentru turiști. În Năvodari, acolo unde se întâmplă să nu vezi marea e doar din cauza nisipului și nu a construcțiilor. Nu există nicio construcție pe plajă, pe nisip, așa cum în Mamaia au fost ridicate atât de multe (inclusiv supermarketuri pe nisip) încât nu mai poți vedea marea decât pe jumătate din cei 7 kilometri cât are promenada.
Însă din punct de vedere al implicării administrației locale, stațiunea Năvodari pare mai puţin îngrijită, cu multe locuri în care buruienile au fost lăsate de izbeliște și, pe alocuri, s-au transformat în insule de stuf. Prin comparație, în Mamaia se vede o diferență majoră în ultimii ani, prin faptul că stațiunea a început să fie spălată, iar spațiile care aparțin de primărie îngrijite.
Pe de altă parte, stațiunea Mamaia abundă în tiribombe amenajate și împrăștiate pe plajă și există și un ”sat de vacanță la mică distanță, un adevărat festival al kitschurilor și materialelor fake de orice fel, de la articole vestimentare la jucării de plajă și haine cu teme populare sau de blană, vândute în toiul verii. În Năvodari, spațiile comercianților sunt restrânse sau amenajate în spații care vizual arată mai decent, agreabil. Pe de altă parte, în Năvodari, reporterii au identificat un fel de ”sat de vacanță” pentru copii, încorporat în mijlocul unor blocuri. Între tiribombe tronează o copie kitschoasă a turnului Eiffel.
În privința prețurilor, nu sunt mari diferențe între Năvodari și Mamaia. Spre exemplu, la supermarket o apă la jumătate costă 4 lei, o doză de bere 6 lei, 1 kg de banane – 12 lei, 10 lei o pungă de chipsuri, în medie cu 50-70% mai mari decât supermarketurile din oraș și similare cu cele din Mamaia.
În schimb, pe lângă faptul că unul dintre marile plusuri ale Năvodariului este că blocurile imense din beton sunt construite separat de plajă și nu pe nisip, un alt mare avantaj este reprezentat de stilul și modul în care sunt amenajate plajele, de curățenia incomparabil mai mare.
În timp ce în Mamaia diferite obiecte din recuzita operatorilor de plajă sunt aruncate alandala pe plajă, sau amenajate în dughene ponosite, neîngrijite sau murdare, în Năvodari, fiecare beach bar este prevăzut cu toalete și dușuri, distanțele între șezlonguri sunt mari, asigurând intimitatea turiștilor, iar recuzita operatorilor este depozitată în spații închise curate, integrate vizual corect în peisaj.
La fel, materialele din care sunt amenajate plajele și terasele par de calitate superioară, șezlongurile la fel, iar terasele și plajele operatorilor sunt similare, deci creează o imagine vizuală cu sectoare de plajă care au identitate proprie dar și o omogenitate aparte.
În ce privește segmentul de public, Năvodari este căutat în preponderent de un public mai exclusivist, în general tânăr, care a fugit de ”Mamaia cu de toate” și a căutat un loc în care să facă plajă, să asculte muzică în surdină pe zi, să bea și să mănânce la restaurant (am identificat un singur supermarket și nicio autoservire) și noaptea să se bucure de muzică sau party-uri pe plajă. O explicație ar veni din faptul că Năvodari este o prelungire a Mamaiei Nord (destinată exclusiv clubberilor), de fapt, cele două stațiuni se întrepătrund, iar limita dintre ele a fost disputată inclusiv de cele două administrații locale.
Din punctul de vedere al publicului, Mamaia a fost aparent abandonată în 2022, cel puțin în prima parte a sezonului, și detronată cel puțin la capitolul popularitate de Eforie. Prețurile mari și calitatea serviciilor îndoielnică, dar și faptul că stațiunea a rămas fără nicio atracție turistică (Teatrul de Vară și Galeriile de Artă zac în paragină de 20 de ani) sunt principalele elemente care au dus la declinul stațiunii.
Însă, principala cauză a declinului este faptul că Radu Mazăre, primarul Constanței în perioada 2000-2015, s-a identificat cu stațiunea Mamaia (celebrele care alegorice și carnavaluri, criticate de mare parte a publicului, dar foarte căutate de un alt segment de public, vedetele din showbiz alături de care defila însuși Radu Mazăre costumat în diferite personaje din istorie etc).
Timp de 15 ani, Radu Mazăre a importat în Mamaia și a lipit stațiunea de un public care venea să îl vadă doar pe primar și show-ul făcut de el. După ce Radu Mazăre a ajuns în închisoare și niciun alt primar nu a mai vrut să se asocieze cu el, deci nu a mai fost organizat niciun eveniment similar cu cele ale lui Mazăre, publicul care a venit în Mamaia mai bine de un deceniu s-a reorientat spre alte stațiuni care oferă show/concerte/evenimente: spre exemplu Eforie sau Costinești.
Din acest punct de vedere, niciun primar nu s-a identificat cu zona de plajă de la Năvodari, ci plaja a fost ”amprentată” de operatorii de plajă și branduri celebre din zona ospitalității venite din oraș care au simțit potențialul locului încă de pe vremea când plaja era sălbatică. Așa că au investit în pustietate, distrugând în același timp farmecul zonei. Plaja a fost tot mai căutată de tineri, mai ales de cei care nu se simțeau confortabil nici în Mamaia, dar nici în zona de cluburi și, cu atât mai puțin în Eforie sau Costinești, iar apoi au urmat dezvoltatorii imobiliari care au compromis-o urbanistic prin pixul cu care Primăria Năvodari a semnat autorizațiile de construire.
Nicolae Matei și Radu Mazăre, primarii în timpul cărora Năvodari și Mamaia au fost distruse urbanistic, iar plajele retrocedate sau vândute, au fost condamnați pentru corupție
Fostul primar al orașului Năvodari, Nicolae Matei, cel în timpul căruia a avut loc bumul imobiliar pe plaja sălbatică, a fost condamnat, în noiembrie 2020, la 9 ani de închisoare cu executare pentru o serie de retrocedări ilegale de terenuri situate pe malul Mării Negre, susțin procurorii DNA Constanța. Decizia nu este definitivă
Procurorii DNA Constanța susțin că între primar și o judecătoare din Constanța exista o înțelegere pentru ca fiica magistratului să primească o bucată din terenurile pe care Matei urma să le retrocedeze cu ajutorul judecătoarei. Astfel, fiica acesteia a primit un teren de 500 mp în schimbul unor soluții date de judecătoare în două dosare, soluții prin care a păgubit bugetul orașului Năvodari, susține DNA Constanța. Fiica magistratului ar fi primit terenul în schimbul unei sume de 16 ori mai mică (pentru doar 8,560 de lei, deși terenul valora aproape 140.000 de lei), la scurt timp după ce judecătoarea s-a pronunțat în spețele unor interpuși ai primarului, notează procurorii.
Nicolae Matei a mai fost condamnat, de data asta definitiv, la 1 an si 6 luni de închisoare cu executare într-un alt dosar în care a fost acuzat de dare de mită, după ce i-a solicitat unui ofiţer de poliţie judiciară cu funcţie de conducere (denunţător în cauză) să-i ofere protecţie în anchetele penale care-l vizau şi să intervină în aceste anchete.
Mult mai cunoscutul primar Radu Mazăre, care, așa cum arătam, a identificat stațiunea Mamaia cu propria persoană, a fost condamnat definitiv la 9 ani de închisoare în Dosarul Retrocedărilor, o speță-mamut prin numărul de inculpați, sentințe date și ani de judecată și prejudiciu. Timp de 10 ani, magistrații au judecat o speță cu 37 de inculpați, 114 milioane de euro prejudiciu și 100 de hectare de terenuri retrocedate prin scheme extrem de complexe în cele mai bune zone din oraș și Mamaia. Radu Mazăre se află în închisoare, unde ispășește o pedeapsă de 9 ani și 10 luni.
sursa foto: Cristian Andrei Leonte/ Info Sud-Est