Sursa foto: Pexels
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) oferă o soluţie şi un sprijin real pentru dezvoltarea logisticii şi infrastructurii pe gestionarea deşeurilor, care, teoretic, trebuia construită de autorităţile publice centrale din fonduri europene, fonduri naţionale sau fondurile din bugetul local, a declarat marţi ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, citat de Agerpres.
„Suma pe care o oferă în cadrul finanţării, PNRR, este de 1,2 miliarde pentru această componentă de gestionare a deşeurilor. România are la dispoziţie peste 29 de miliarde de euro prin PNRR – şi acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe componentă managementul deşeurilor oferă o finanţare de 1,23 miliarde de euro pentru rezolvarea acestei probleme. Cu ce se confruntă majoritatea localităţilor rurale, de exemplu, este lipsa infrastructurii pentru deşeurile voluminoase”, a subliniat Barna Tanczos, în cadrul unei conferinţe de presă.
În opinia sa, chiar dacă managementul deşeurilor rezultate din gospodărie, deşeurilor menajere, este teoretic rezolvată, în continuare, gestionarea mobilierului stricat, a anvelopelor uzate, a electronicelor şi electrocasnicelor, DEE-urilor, gestionarea deşeurilor din construcţii, reprezintă o provocare uriaşă pentru toate unităţile administrativ-teritoriale.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Este motivul pentru care, în PNRR, am propus o componentă de finanţare pentru rezolvarea acestei probleme. În acelaşi timp, autorităţile din zona urbană trebuie să facă pasul spre sisteme bine dezvoltate, sisteme inteligente, sisteme care să gestioneze informaţiile la nivel de gospodărie, la nivel de familie. Aceste sisteme inteligente sunt deja implementate în foarte multe state membre UE . Sunt şi câteva oraşe, municipii din România, unde sistemele inteligente de gestionare a deşeurilor menajere au fost implementate la nivel de proiecte pilot. Colectarea pe 4-5 fracţii pe această bază de sisteme inteligente este ţinta, targetul pe care vrem să îl realizăm prin PNRR”, a mai spus ministrul Mediului.
El a subliniat că, pentru a gestiona deşeurile voluminoase, în PNRR, propune înfiinţarea unor centre de colectare cu aport voluntar. Aceste centre, în conformitate cu planurile naţionale de gestionare a deşeurilor, sunt prevăzute a fi dezvoltare şi realizate de către autoritatea locală.
Potrivit ministrului Mediului, acest aport voluntar înseamnă că fiecare cetăţean, fiecare gospodărie, duce aceste deşeuri voluminoase, începând de la molozul din construcţii până la mobilierul stricat şi anvelopele uzate într-un centru, unde se pot depozita selectiv, un centru de unde cei care reciclează aceste materiale vin şi ridică deşeurile şi le reintroduc în circuitul economic.
„Biodegradabilul este, de asemenea, o cantitate semnificativă în oraşe, sate, începând de la crengile tăiate în decursul primăverii, toaletarea parcurilor, toate generează deşeuri biodegradabile care trebuie gestionate, depozitate şi reciclate pentru a fi reintroduse în circuitul economic. În pubelele individuale şi în sistemul de gestionare al deşeurilor menajere nu pot fi depuse aceste deşeuri, nici textilele, nici deşeurile electrocasnice, nici bateriile, nici deşeurile periculoase. Vopseluri, substanţe care rămân neutilizate în gospodărie, trebuie duse, trebuie depozitate în locuri special amenajate. Aşa cum vedeţi în acest proiect tip – se vor construi platforme tip – care vor avea un număr de 13 containere cel puţin, unde se vor depozita selectiv toate depozitele care sunt voluminoase şi care nu pot ajunge în sistemul de colectare a deşeurilor menajere”, a explicat Barna Tanczos.
El a subliniat că, în acelaşi timp, pe platformă se va realiza o unitate unde se pot depozita cadavrele de animale.
„La nivel naţional ecarisajul este o problemă în continuare nerezolvată. Depozitarea temporară a acestor cadavre de animale în vederea colectării de către firmele de specialitate va rezolva o mare problemă la nivel naţional. Pentru comunităţile de până la 50.000 de locuitori vor fi amplasate, la limita intravilanului, aceste platforme tip unde se vor amplasa containerele pentru fiecare tip de deşeu în parte”, a mai spus ministrul Mediului.
Potrivit acestuia, până în septembrie 2024 trebuie instalate cel puţin 250 de astfel de centre, urmând că până la sfârşitul lunii iunie 2026 să fie realizate celelalte 565. “În total vor fi peste 700 de centre de aport voluntar”, a precizat Barna Tanczos.
El a adăugat că schemă de ajutor de stat aferentă acestei măsuri a fost trimisă la Consiliul Concurenţei şi se află în dezbatere.
„Avem varianta finală agreată cu Consiliul Concurenţei şi, în cel mai scurt timp, va intră în plenul Consiliului Concurenţei şi se va aproba şi vor putea fi lansate ghidurile finale. Ceea ce facem noi astăzi: publicăm în consultare publică draftul de ghid, care a fost deja discutat în prealabil cu asociaţia municipiilor, asociaţia oraşelor, asociaţia comunelor şi vom continua aceste dezbateri în cursul săptămânilor viitoare. Până la sfârşitul lunii iunie vom ajunge la varianta finală a ghidurilor care vor fi lansate şi vom primi proiectele depuse de autorităţile publice locale”, a adăugat ministrul Mediului.
El a precizat că suma alocată acestei măsuri este de 452 de milioane de euro, urmând să fie realizate peste 700 de centre de aport voluntar pe baza unui proiect tip pentru a avea eficienţă în implementare şi pentru a atinge rezultatul dorit.
„Din aceste centre, deşeurile vor ajunge direct în unităţile de reciclare”, a mai spus Barna Tanczos.
Potrivit acestuia, a două subinvestiţie vizează zonele urbane.
„Ne propunem instalarea a peste 13.000 de insule inteligente, insule ecologice, digitalizate, care vor permite, pe de o parte, identificarea fiecărui beneficiar la nivel de familie, un card şi sistem de cititor pe fiecare pubelă inteligentă. Tot în conformitate cu planurile judeţene de gestionare a deşeurilor, unitatea administrativă are obligaţia să colecteze deşeurile municipale selectiv, separat hârtia-cartonul, separat plasticul, separat metalul, separat sticla şi biodegradabilul. De asemenea, rămân deşeurile reziduale care trebuie colectate selectiv, separat”, a precizat ministrul Mediului.
El a mai spus că fiecare insulă ecologică finanţată va deservi în medie 200 de locuitori.
„Criteriile de selecţie sunt legate de capacitatea de generare a deşeurilor în funcţie de mărimea localităţilor, gradul scăzut de colectare selectivă şi disponibilitatea instalaţiilor de tratare şi sortare. Aceste insule ecologice reprezintă de fapt un ansamblu de containere, dotate cu cititoare şi legate de un sistem informatic, sistem de comunicare, comunicare constantă cu un server. Este administrat de compania de salubrizare sau de autoritatea publică locală, în cazul în care acest serviciu este organizat în cadrul primăriei. Trebuie să fie sigure la atacuri, la vandalism şi, până în decembrie 2024, vom instala cel puţin 7.000 de insule de acest gen compuse din cel puţin 4 containere pentru diverse deşeuri şi un container pentru sticlă”, a precizat ministrul.
Potrivit acestuia, până în 2026 vor fi 13.700 de insule de acest gen.
„Schema de ajutor de stat este la Consiliul Concurenţei, avem varianta finală, aşteptăm să între în plenul Consiliului Concurenţei, să fie aprobate pentru a finaliza şi ghidurile. Pentru a oferi posibilitatea accesării acestei forme de sprijin pentru toate unităţile administrativ teritoriale care trebuie să le folosească vom limita numărul de insule în funcţie de numărul de locuitori la nivelul oraşelor şi municipiilor, astfel încât toate aceste insule să nu ajungă în 10-20 de municipii şi toate celelalte să nu beneficieze de ele. Vom finanţa integral realizarea acestora. Vom oferi posibilitatea instalării unor insule ecologice digitalizate, îngropate, subterane”, a adăugat Barna Tanczos.
El a subliniat că acestea pot fi amplasate în zone de turism, în centrul oraşului, acolo unde nu este estetic să fie amplasate celelalte tipuri de containere.