Autoritatea Metropolitană pentru Dezvoltarea Durabilă a Transportului Public din Brașov a reluat licitația pentru realizarea studiului de fezabilitate necesar proiectului „Tren Metropolitan”, după ce prima licitație lansată în februarie a fost anulată (firmele de proiectare nu au criptat oferta financiară și nici nu au răspuns la toți factorii de evaluare, potrivit datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice).
Licitația a fost reluată pentru aceeași valoare, aproape 13 milioane lei, și o durată a contractului de un an și jumătate, iar ofertele pot fi depuse până pe 3 iunie.
Proiectul finanțat din fonduri europene prevede dezvoltarea transportului public feroviar în zona Metropolitană Brașov și aria sa de influență, pe o rețea de 683 de kilometri de linie de tren, fiind propuse 9 trasee, printre care și viitoarea linie spre Aeroportul Brașov – Ghimbav, linia spre Castelul Bran, cel mai vizitat obiectiv turistic din România și construirea unui inel feroviar al municipiului Brașov.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Polul de Creștere Brașov are în componență 3 municipii (Brașov, Codlea, Săcele), 4 orașe (Ghimbav, Predeal, Râșnov, Zărnești) și 11 comune (Bod, Budila, Cristian, Crizbav, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Prejmer, Sânpetru, Tărlungeni și Vulcan). Polul de Creștere Brașov are o populație de peste 400.000 de locuitori, și o suprafață de 139.628 ha. În cadrul Polului de Creștere a fost înființată Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov. În zona de influență a zonei metropolitane / polului de creștere Brașov se regăsesc și localități din județul Covasna, respectiv Municipiul Sfântu Gheorghe, Orașul Întorsura Buzăului, Comuna Chichiș și Comuna Ozun.
Analiza privind evoluția populaţiei în Polul de Creștere prevede o creştere a populaţiei totale de la 472.341 în 2014 la 495.515 în 2030, dar cu o evoluție neechilibrată între toate localitățile componente. O dinamică majoră a populației se constată în perioada de sfârșit de săptămână și în perioadele de concedii vară/iarnă, respectiv o creștere medie a populației cu 50.000 de persoane/zi în aceste perioade, ceea ce pune presiune asupra sistemului de transport public local la nivel urban și metropolitan.
Traseele propuse:
T1. Brașov – Dârste – Timișu de Jos – Timișu de Sus – Predeal (Magistrala CF 300; aprox. 26 km);
T2. Brașov – Bartolomeu – Cristian – Râșnov – Zărnești (Linia CF 203; aprox. 27 km);
T3. Brașov – Bartolomeu – Ghimbav – Codlea (Magistrala CF 200; aprox. 14 km);
T4. Brașov – Bartolomeu – Stupini – Bod – Feldioara – Rotbav (Magistrala CF 300; aprox. 24 km);
T5. Brașov – Hărman – Prejmer – Chichiș – Ozun – Sfântu Gheorghe (Magistrala CF 400; aprox. 32 km);
T6. Brașov – Hărman – Budila – Teliu – Întorsura Buzăului (Linia CF 403; aprox. 43 km);
T7. Brașov – Bartolomeu – Ghimbav – Aeroport Internațional Brașov (Ghimbav) – Bod (aprox. 12 km);
T8. (Brașov -) Râșnov – Tohanu Nou – Bran (11 km.)
T9. (Brașov -) Bod – Hărman / Prejmer – Dârste (22 km.)
Municipiul Braşov va fi al doilea oraş din România care va avea Aeroportul conectat la reţeaua feroviară metropolitană şi naţională, în prezent doar Capitala având un tren direct care face legătura cu Aeroportul Otopeni, cel mai mare aeroport al ţării. Aeroportul Internaţional Braşov care se construieşte lângă oraşul Ghimbav va avea o linie de tren cu o lungime de 21,5 kilometri care va face legătura cu Magistrala 200 Braşov – Arad, investiţia fiind estimată la 739 milioane lei.