Camera de Comerț și Industrie a României
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), unul dintre cele mai importante foruri de reprezentare a oamenilor de afaceri, a intrat mai nou în atenția publicului cu o nouă controversă: toate firmele din România, inclusiv persoanele fizice autorizate (PFA), ar putea fi obligate să plătească o nouă taxă către pentru a fi înscrise într-un Catalog al firmelor. În urma acestui proiect de lege, mai multe asociații reprezentante ale mediului de business resping introducerea de noi taxe. Confederația patronală Concordia numește proiectul de lege „cotizație mascată”, „taxă pentru tranziția înapoi în anii ’90”, în timp ce Comunitatea Romanian Business Leaders spune că este o propunere legislativă de 75 de milioane de euro anual din banii firmelor. Puteți citi aici mai multe despre noua propunere de proiect de lege.
Nu este prima dată când CCIR este luat în vizorul publicului. În acest an, Camera de Comerț și Industrie a României a fost implicată în scandalul privind susținerea premierului Nicolae Ciucă, care a fost acuzat de plagierea tezei de doctorat, iar anul trecut în controversa privind construcția unui nou complex uriaș la Romexpo, în parteneriat cu Grupul Iulius, controlat de omul de afaceri ieșean, Iulian Dascălu.
„Je suis Ciucă!”
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Nicolae Ciucă a fost acuzat că, în baza căreia a devenit doctor în Științe militare în 2003, teza includea conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini din totalul de 138, a dezvăluit jurnalista Emilia Șercan într-o anchetă publicată de pressone.ro, a scris G4Media.
În urma acestor acuze, Camera de Comerț și Industrie a României a transmis pe 19 ianuarie un comunicat intitulat „Je suis Ciucă!”, în care afirmă că s-a săturat de „atacuri și scandaluri sterile, de instabilitate și destabilizatori” și susține că premierul Ciucă trebuie judecat pe baza acțiunilor și rezultatelor din postura de șef al Guvernului „și nu pentru ce a făcut sau nu acum 19 ani. Aceasta este una dintre singurele luări de poziție atât de vehemente, în comparație cu răspunsurile la măsuri care afectau mediul de afaceri.
Aceasta mai susținea că „românii s-au săturat de dezvăluiri și detractori, și că tot ce aceștia așteaptă este o guvernare care să-și facă treaba și să fie lăsată să și-o facă”. Puteți citi aici întregul comunicatul
Tot în aceeași zi, pe 19 ianuarie, președintele Camerei de Comerț Vâlcea, Valentin Cismaru, a anunțat, într-un comunicat, că se delimitează de poziția exprimată de Camera de Comerț și Industrie a României, care i-a luat apărarea premierului Nicolae Ciucă în scandalul de plagiat. Acesta a criticat decizia lui Mihai Daraban, președintele CCIR, spunând că prin mesajul Je suis Ciucă, faptul că ar fi un apropiat al Cotrocenilor că „își exprimă pe față un interes nelegitim, anume acapararea celor 40 de hectare de teren ale Romexpo”. Aici este reacția completă semnată de Valentin Cismaru, președintele Camerei de Comerț și Industrie Vâlcea.
Parteneriatul CCIR-Grupul Iulius pentru construcția unui mega proiect imobiliar la Romexpo
Camera de Comerț și Industrie a României a vrut să construiască la Romexpo un complex uriaș, cu 14 turnuri (ajungând până la 42 de etaje). Proiectul ar fi putut fi ridicat pe un teren care aparține statului (prin Regia Autonomă a Patrimoniului de Stat) și e concesionat Camerei de Comerț.
Construcția acestui mega proiect imobiliar se dorea prin realizarea unui parteneriat cu grupul Iulius, controlat de omul de afaceri ieșean, Iulian Dascălu. Practic, prin acest parteneriat, CCIR a cerut folosința gratuită a terenului de la Romexpo pe care Grupul Iulius va putea dezvolta un mega proiect imobiliar, iar o parte din bani ar fi urmat să ajungă și în contul CCIR, bani plătiți de firmele care puteau închiria un spațiu în presupusul proiect.
Parlamentul a votat în septembrie 2020 proiectul de lege, în urma unei înțelegeri PSD-PNL-PMP. În replică, USR a atacat la Curtea Constituțională proiectul, dar CCR a decis că acesta e constituțional. Președintele Iohannis arată în cererea de reexaminare că garanțiile prevăzute în lege „nu sunt suficiente pentru asigurarea punerii în aplicare a proiectului de dezvoltare”.
Deși Comisia Europeană consider că, așa cum este concepută în prezent, inițiativa legislativă prin care statul transferă terenurile Romexpo către Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), aceasta este foarte probabil să implice ajutor de stat, Consiliul concurenței a atras atenția că la nivelul Comisiei Europene este în derulare o investigație cu privire la transferul terenurilor Romexpo, instituția europeană analizând dacă acesta reprezintă ajutor de stat către CCIR, după cum a scris Economedia aici.
Terenul pe care ar urma să fie ridicat complexul aparține Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, potrivit unei hotărâri de guvern din 2004, și este dat Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) în folosință gratuită pentru 49 de ani. Clădirile de pe teren sunt în proprietatea Romexpo SA. CCIR și Grupul Iulius s-au asociat în 2017 pentru acest proiect. CCIR s-a obligat să facă demersuri pentru a obține dreptul real de proprietate asupra terenului pe care este amplasat Romexpo.
Din conducerea CCIR fac partea Mihai Daraban, președinte, iar în biroul de conducere se numără cei patru vicepreședinti Ion Mocanu Nicolae Tudorescu, Gheorghe Seculici și Mihai Apopii. Mihai Daraban este preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Acesta a fost ales în 2017, cu unanimitate de voturi, pentru al doilea mandat, pe o perioadă de cinci ani, la conducerea CCIR. De asemenea, daraban este preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură (CCINA).