Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Banca Națională nu vede motive pentru reduceri suplimentare ale dobânzii de politică monetară, însă va asigura mai multă flexibilitate în ceea ce privește cursul de schimb, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu, într-un discurs în cadrul conferinței FMI – Regional Economic Outlook: Europe, publicat pe site-ul BNR.
„Pe plan monetar, nu vedem motive pentru reduceri suplimentare ale ratei de politică monetară și suntem pregătiți să asigurăm flexibilitatea obiectivelor noastre de inflație, având în vedere nivelurile destul de ridicate ale datoriei. În ceea ce privește cursul de schimb, suntem pregătiți să asigurăm mai multă flexibilitate, dar ținând cont de rolul acestuia de ancoră a încrederii sociale în România”, arată guvernatorul.
Acesta este un semnal din partea guvernatorului că dobânzile nu se vor duce mai jos decât în prezent, însă, în schimb, cursul valutar ar putea fi lăsat să fluctueze mai mult.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Guvernatorul a amintit că una din măsurile luate de Banca Națională a României în criză a fost reducerea ratei dobânzii de la 2,5 la sută în martie anul trecut la 1,25 la sută în prezent.
„Banca centrală a folosit întregul set de instrumente pentru a furniza lichidități băncilor (restabilirea operațiunilor periodice de repo; achiziționarea de obligațiuni de stat pe piața secundară). Am permis, de asemenea, băncilor să își utilizeze bufferele suplimentare de capital, condiționate de o restricție privind distribuirea dividendelor și să se abată temporar de la pragul minim al raportului de acoperire a lichidității. Între timp, am monitorizat îndeaproape evoluția expunerilor neperformante și am solicitat băncilor să provizioneze în mod adecvat mai ales atunci când raportul a depășit 5% și le-am solicitat să efectueze evaluări periodice și să raporteze cele mai mari expuneri ale acestora”, a arătat Isărescu.
Guvernatorul a amintit de asemenea că măsurile puse în aplicare în ansamblu de autoritățile române au fost luate având în vedere particularitățile economiei la începutul acestei crize sanitare, respectiv faptul că, diin 2016, creșterea a fost determinată în principal de creșterea salariilor și de rata rapidă de creștere a consumului, în timp ce dezechilibrele fiscale și externe au crescut, iar rata anuală a inflației a rămas în jur de 4 la sută, cea mai mare dintre țările vecine din UE.
„În acest context, impactul inițial al crizei a fost puternic, adâncind dezechilibrele existente și a fost marcat de creșterea presiunilor cauzate de fricțiunile temporare pe partea ofertei, în special a produselor alimentare, deprecierea monedei naționale și creșterea nevoilor de lichiditate. Creșterea șomajului și măsurile de răspuns pentru a atenua efectele negative ale crizei au crescut, de asemenea, presiunile bugetare”, a spus el.
Prin urmare, potrivit lui, autoritățile au luat măsuri fiscale cu atenție la spațiul fiscal existent. „Pe același front, banca centrală a redus rata dobânzii de politică monetară la jumătate și a achiziționat sume adecvate de obligațiuni de stat pe piața secundară, fără să neglijeze ținta de inflație și stabilitatea relativă a cursului de schimb. Deoarece măsurile monetare luate au fost adecvate, ratele dobânzii sunt acum la niveluri istorice scăzute și nu a fost nevoie să inundăm piața cu lichidități”, a spus el.
Mugur Isărescu a afimat că România a avut una dintre cele mai slabe pierderi de producție din Europa în 2020 (-3,9 la sută) și este de așteptat să aibă una dintre cele mai viguroase recuperări în 2021, respectiv 6 la sută, conform celei mai recente prognoze FMI. Inflația a scăzut anul trecut, de la 4 la sfârșitul lunii decembrie 2019, la 2% la sfârșitul lunii decembrie 2020, iar deficitul bugetar a rămas sub 10%, în ciuda măsurilor puternice luate de la izbucnirea pandemiei și în ciuda deficitului structural mare la sfârșitul anului 2019 (aproximativ 5%). Deficitul de cont curent a crescut ușor de la 5 la 5,5 la sută.
El a subliniat că recuperarea din acest an este îmbunătățită și mai mult de o mobilizare și implementare temeinică a campaniei de vaccinare în România, însă a afirmat că îmbunătățiri suplimentare ar sprijini o perspectivă economică mai bună.
Guvernatorul BNR a mai afirmat că, termen mediu și lung, nu există înlocuitor pentru politicile macroeconomice solide și a recomandat autorităților române să înceapă consolidarea pe plan fiscal.a