Sursa Foto: Ministerul Transporturilor
Modernizarea Gării de Nord din București, cea mai importantă stație feroviară din România, este blocată la Primăria Capitalei încă din etapa de proiectare, întârzierea contractului fiind deja de 18 luni, transmite CFR Infrastructură la solicitarea Economedia.
Pentru realizarea Studiului de Fezabilitate CFR a cerut Primărie Municipiului București încă din 2020 emiterea Certificatului de Urbanism, document care nu poate fi emis fără un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), etapă care necesită un proces lung de elaborare.
Gara de Nord din București (gară terminus) are o suprafață de 100.000 mp cu 14 linii.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Campioni la studii de fezabilitate, ne blocăm și în planuri
CFR Infrastructură și firma de proiectare Consis Proiect au semnat în decembrie 2019 contractul pentru prima etapă a modernizării Gării de Nord și anume realizarea Studiului de Fezabilitate, durata contractului de 11 milioane de lei fiind de 6,6 luni.
Principalele investiții necesare: regenerarea urbană a zonei pe principiile smart city/green city, modernizarea clădirilor, ridicarea peroanelor, înlocuirea instalațiilor electrice și facilități pentru persoanele cu dizabilități.
Ultimul termen contractual pentru predarea Studiului de fezabilitate este 5 mai 2022, dar, având în vedere întârzierea în obținerea PUZ-ului (nu din vina proiectantului), CFR Infrastructură va prelungi, din nou contractul:
„Începând cu luna ianuarie 2020, proiectantul a depus la Primăria Sectorului 1, documentația pentru obținerea Certificatului de Urbanism, însă aceasta și-a declinat competența, în consecință documentația a fost transmisă la Primăria Municipiului București (PMB). După analizarea documentației PMB a solicitat elaborarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ), etapă care necesită un proces lung de elaborare, avizare la toate entitățile competente și de consultare a publicului. Din această cauză, durata contractului a fost prelungită cu 18 luni. CFR SA a transmis documentația modificată, aferentă PUZ, respectiv Studiul de Oportunitate, conform observațiilor Tehnice de Urbanism și Amenajare a Teritoriului, în acest moment proiectul fiind blocat la nivelul PMB”, a transmis CFR Infrastructură la solicitarea Economedia.
O variantă pe care CFR o propune pentru deblocarea contractului este fazarea etapei de obținere a Certificatului de Urbanism:
„Faza 1 – Consolidare, fațade, instalații, acoperiș și finisaje spații publice zona Corp A+B+C – Corp A (clădiri Bulevardul Dinicu Golescu) + Corp B (central, coloane, casele de bilete clasa 1) + Corp C (casele de bilete clasa a 2-a, Calea Griviței);
Faza 2 – linii, peroane, copertine, instalații aferente;
Faza 3 – zona Corp Nou și parcare.”
Ultima investiție care „s-a și văzut” în Gara de Nord a fost în 2018, când vechea tabelă de Sosiri/Plecări a fost schimbată cu una modernă, electronică cu LED. Alte câteva tabele mari au fost instalate în mai multe locuri din gară și câte două panouri mai mici au fost instalate pe fiecare dintre cele 14 linii.
Ce spunea Clotide Armand despre Gara de Nord acum un an:
„Trebuie să facem ceva cu Gara de Nord. Gara este sufletul oraşului. O gară are nevoie de o esplanadă, de un spaţiu mare, unde ne întâlnim, unde ne vedem. Acum avem acest spaţiu, într-un fel, spaţiul Gării de Nord, dar care nu este unul viu, este separat de gară de şase benzi de circulaţie. Trebuie să readucem acest spaţiu deschis în faţa gării, să mutăm zona rutieră departe de gară. Deja vom avea un spaţiu în care oamenii vor putea respira, în care oamenii să vină, să fie un spaţiu social”, spunea Armand într-o discuție cu fostul ministru Cătălin Drulă. Detalii aici.
Grindeanu compară gările românești cu cea din Mariupol și vrea să le transfere autorităților locale
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat marți că peste 90% din gările şi haltele din România arată similar gării bombardate din Mariupol, punctând că este normal ca ele să fie preluate de către autorităţile locale, CFR neavând forţa necesară pentru a investi în această zonă.
„Nu doar gările (să treacă la autorităţile locale – n.r.), inclusiv anumite terenuri care sunt nefolosite în acest moment de către CFR. Hai să spun în mare CFR, indiferent de companie, că e Marfă, Infrastructură, Călători mai puţin, pe zona asta, pe care nu le-au folosit şi care zac în acest moment (…). Nu văd de ce nu pot să treacă la autorităţile locale. 90 şi ceva la sută din gările din România, chiar şi haltele din România, arată cred că, aşa, aproape de gara din Mariupol. E clar că CFR-ul nu are în acest moment forţa necesară să investească şi pe această zonă. În schimb sunt foarte multe cereri din partea autorităţilor locale de a prelua aceste imobile. Se lucrează în acest moment la cadrul legal să se poată da rapid către autorităţile locale. E un proces absolut normal de descentralizare”, a precizat ministrul citat de Agerpres.
Stațiile Fetești și Ciulnița, uitate la modernizarea magistralei spre Litoral
Unul dintre cele cele mai elocvente exemple pentru lipsa de performanță a sistemului feroviar este cazul stațiilor Fetești și Ciulnița „uitate” de la modernizare, deși magistrala București – Constanța este reabilitată la nivel de șină și instalații de semnalizare.