Falimentul City Insurance, compania care a fost liderul pieței de asigurări din România, produce efecte majore și în piața construcțiilor, pentru că asiguratorii nu vor să preia garanția de bună execuție constituită la semnarea contractelor cu polițe încheiate la City Insurance. Garanția de bună execuție, în general 10% din valoarea contractului, se constituie înainte de începerea lucrărilor și se păstrează până la recepția lucrărilor. Pe 9 februarie, Tribunalul București, la cererea Autorității de Supraveghere Financiară, a aprobat intrarea în faliment și a dispus dizolvarea Companiei, polițele încheiate urmând să înceteze „de drept” în termen de 90 de zile de la decizia instanței.
Compania City Insurance deținea aproximativ 60% din polițele pentru garanția de bună execuție a lucrărilor publice, dar asiguratorii rămași în piață nu vor să preia restul din polițele încheiate, a explicat, pentru Economedia, Adriana Eftime, directorul Federației Patronatelor Societăților din Construcții.
„Societățile de Asigurări sunt mai cunoscute publicului pentru polițele auto RCA și imobile, dar au o activitate foarte importantă în derularea contractelor de investiții. Când participă la o licitație, constructorul trebuie să depună o garanție de participare. Dacă i se atribuie contractul atunci trebuie să constituie o garanție de bună execuție, de regulă 10% din valoarea contractului. Garanția se restituie constructorului doar după recepția la terminarea lucrărilor. Este vorba despre sume foarte mari. Când City Insurance a intrat în faliment a afectat foarte multe contracte, firma deținea… cred că 60% din piața pentru constructori. Legea îl obligă pe contractor să dețină o poliță pentru toată lucrarea. De la momentul falimentului, polițele Companiei mai sunt valabile doar 90 de zile. Problema este că alte societăți de asigurare nu preiau asigurarea de la City Insurance, acestea sunt dispuse să emită polițe pentru restul de executat. Nici măcar o societate nu a preluat riscul City Insurance. Se va intra curând într-un blocaj”, potrivit Adrianei Eftime.
În acest context, Federația Patronatelor Societăților din Construcții spune că, deși legea permite Instituțiilor Financiare Nebancare să preia garanția polițelor City Insurance, Agenția Națională de Achiziții Publice a dat o dispoziție în sens contrar, deși IFN-urile sunt agrementate de Banca Națională. O soluție pentru evitarea blocajului ar fi ca statul să preia riscul City Insurance printr-o bancă proprie.
„Noi găsim că este foarte potrivit pentru lucrări publice, adică lucrări ale statului ca o bancă de stat, una singură a mai rămas, e vorba despre CEC, să asigure aceste polițe de garanție de la City Insurance. CEC-ul să își extindă activitatea și pe partea de asigurări, Să își facă o societate de asigurări, pentru că acum are doar activitate de bancă. În acest context, inclusiv în actuala conjunctură, socială, politică, economică ne temem ca fondurile de investiții din PNRR să nu fie direcționate pentru alte destinații”, potrivit reprezentantului FPSC.
Despre contractele CNAIR cu polițe de asigurare City Insurance, Economedia a scris aici.
Contracte scoase la licitație cu prețuri subevaluate și pe studii foarte vechi
O altă problemă pe care o reclamă constructorii este diferența dintre valoarea estimată a unui contract și costul real care rezultă în urma exploziei prețurilor la materialele de construcții. Federația Patronatelor Societăților din Construcții spune că Ordonanța de Urgență (OUG 15/2021) care permitea ajustarea valorii contractelor a fost modificată substanțial în Parlament prin Legea 281/2021 și include acum doar majorarea prețurilor la materiale de construcții nu și la energie, carburant și manoperă. De exemplu, licitația pentru secțiunea Băneasa -Otopeni a Magistralei M6 de metrou a fost lansată la valoarea de la prima licitație, din 2020, iar primul lot de munte al Autostrăzii A1 Sibiu -Pitești, scos la licitație pe un Studiu de Fezabilitate din 2008, a fost câștigat cu o singură ofertă.