sursa foto: Facebook/ Gazprom
Finlanda, Macedonia, Letonia și Estonia sunt puternic dependente de importul de gaze naturale din Rusia, iar România nu ar fi printre țările cele mai afectate de o ruptură a relațiilor cu țara care a invadat Ucraina, arată o analiză economică. Proporția importului rusesc din consumul total de gaze era de 8%, la nivelul anului 2019, potrivit unei statistici publicate de echipa Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor. Chiar dacă procentul nu pare îngrijorător, România trebuie să țină cont de faptul că războiul Rusiei în Ucraina ar putea îngreuna aceste importuri de gaze, iar zăcămintele de gaze naturale pe care le are România sunt limitate, atrag atenția specialiștii.
“România are o dependență scăzută, proporția importului rusesc din consumul total de gaze fiind sub 10%”, subliniază economiștii. Mai precis, pentru România, 79% din totalul de gaze naturale reprezintă, în 2019, producție internă, 8% vine din Rusia și restul de 13% din alte țări. Nici în anul următor, în 2020, aportul Rusiei la consumul de gaze naturale al României nu a depășit semnificativ pragul de 10%.
În Finlanda și Macedonia, gazele vin integral din Rusia, în Letonia importul din Rusia e la 93% din total, iar în Estonia e de 79%. Există țări unde importul din Rusia nu apare deloc pe piața gazelor: Irlanda, Marea Britanie, Danemarca, Suedia, Belgia, Luxemburg, Portugalia, Spania și chiar Ucraina. De fapt, Ucraina acoperă 63% din necesar din producția internă, iar 37% reprezintă import din alte țări. Danemarca și Suedia sunt țările care stau cel mai bine la producția internă: un procent de 77% din total.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Merită menționat că în Germania, cea mai puternică economie europeană, aproape jumătate din gazele naturale vin prin import din Rusia și cealaltă jumătate e reprezentată de import din alte țări.
Cele mai recente date publicate sunt din 2019, dar economiștii spun că tabloul rămâne relevant și pentru această perioadă.
“Deși cele mai recente date privind importul de gaze naturale, publicate de Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) se referă la anul 2019, corelând aceste informații cu datele istorice din domeniul comerțului exterior al României, se poate observa că ponderea țărilor în importurile de materii prime în România nu se schimbă semnificativ de la un an la altul. Astfel, Rusia de exemplu a avut o pondere constantă de-a lungul ultimilor 5 ani de aproximativ de 40% din totalul importurilor de combustibili fosili, categorie ce include materii prime precum petrolul, gazele naturale și cărbunele. De altfel, Rusia are cea mai mare pondere dintre toate țările de unde România importă aceste produse”, precizează Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare și prodecan al FSEGA.
La solicitarea Economedia, echipa de cercetare de la UBB- FSEGA, coordonatorul proiectului, Csala Dénes și Csiki Ottó, au sintetizat câteva informații din tabloul relațiilor economice româno-ruse.
Analiza sectorului de gaze naturale arată că România își acoperă consumul anual într-o măsură foarte mare (79%) din producție proprie, iar importurile rusești acoperă doar sub 10% din consumul total, ponderea rămasă provenind din importuri din alte țări. Merită menționat, în acest context, că următorul actor important pentru România în tabloul importurilor de gaze e Ungaria, care figurează cu 12% din total.
“Conflictul militar actual va îngreuna aceste importuri de gaze, în special cele venite din Rusia. Având în vedere că zăcămintele de gaze naturale din România sunt limitate – conform unor estimări acestea vor fi exploatate în întregime în mai puțin de 9 ani), iar importurile rusești prezintă incertitudini majore în viitor, pe termen lung trebuie găsite noi soluții pentru acoperirea consumului domestic”, menționează Szász Levente.
În ceea ce privește alte afaceri și domenii unde Rusia e relevantă economic pentru România, cercetătorii mai aduc în față câteva aspecte relevante. Din perspectiva volumului comerțului exterior, Rusia nu se află printre cei mai semnificativi parteneri comerciali ai României, importurile rusești reprezentând doar 3,5% din totalul produselor și serviciilor importate de către România, aceeași pondere în cazul exporturilor fiind și mai scăzută (1,61%). Mai multe detalii despre relațiile comerciale UE- Rusia AICI
Cu toate acestea, importurile rusești sunt semnificative din perspectiva tipurilor de produse importate. Importurile din Rusia sunt dominate de produse precum petrol, gaze naturale și cărbune, respectiv alte resurse minerale, totalitatea cărora reprezintă un procentaj de peste 80% din totalul produselor și serviciilor importate din Rusia.
Pe de altă parte, cercetătorii de la FSEGA arată că exporturile României prezintă o structură mult mai diversificată, cele mai importante categorii fiind legate de diferite piese pentru industria auto, respectiv medicamente.
Câte afaceri depind de comerțul cu Rusia? Companiile românești au importat în principal combustibili
O analiză Keysfin arată că, în raport cu Rusia, valoarea schimburilor comerciale (exporturi plus importuri) în 2020 a scăzut cu 36% față de 2019 și a fost cu 37% sub nivelul din 2011, ajungând la peste 2,6 miliarde de euro respectiv 1,8% din total în 2020, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Pachetul de măsuri economice al Uniunii Europene, în special excluderea din SWIFT va genera blocaje de ordin financiar pe întreg lanțul pentru companiile locale care își păstrează relațiile comerciale în Rusia, avertizează analiștii KeysFin. În contextul războiului dintre Rusia și Ucraina este necesar ca managerii să verifice companiile cu care colaborează, pentru a reduce riscurile comerciale, precum cel de neîncasare creanțe sau de insolvență.
409 companii (90 mari, 173 medii, 88 mici și 58 de microîntreprinderi) au exportat în Rusia în principal mașini și echipamente pentru transport (62% din total exporturi în Rusia), mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă și produse chimice, fiecare cu câte 12% din total în 2020.
823 de companii (100 mari, 172 medii, 218 mici și 333 microîntreprinderi) au importat din Rusia în principal combustibili (72% din total importuri din Rusia), mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă cu 12% din total și materiale crude, necomestibile exclusiv combustibil cu 6% din total.
Ce planuri are România pentru a tăia legăturile cu Rusia? Se uită la Grecia, Bulgaria, Azerbaidjan și resurse alternative de energie
Amintim, în acest context, că Guvernul României a demarat discuții cu guvernele din Bulgaria și Grecia pentru diversificarea surselor de gaze naturale din import. Una dintre temele principale de pe agendă: interconectorul de gaze dintre Grecia și Bulgaria, întârziat 6 ani de vecinii de la sud fără un motiv real. Mai multe date AICI
“Nu vom avea probleme cu aprovizionarea cu energie şi gaze dacă va fi un conflict cu Ucraina”, spunea ministrul Energiei, Virgil Popescu, cu câteva zile înainte ca Rusia să învadeze Ucraina. “Importul de gaze poate fi direcţionat repede prin celelalte rute, Giurgiu şi Arad. În plus, iarna a cam trecut şi ne putem asigura din resurse proprii necesarul de consum al ţării. Ne uităm la LNG, la SUA, la Azerbaidjan. Analizăm alte surse decât prin intermediari ai Gazprom. Va fi modificat şi modul de calcul al redevenţei pentru gaze, care acum este stabilit în funcţie de preţul de referinţă de la Viena, astfel încât să fie calculată în funcţie de cotaţiile din România ale gazelor”, a spus ministrul, la ZF Power Summit, în 22 februarie.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi, după întîlnirea cu preşedintele CE Ursula Von der Leyen, că este clar că dependenţa Uniunii Europene de gazul rusesc trebuie terminată şi că este nevoie să insistăm mai mult şi mai bine pe surse energetice alternative. „Am găsit înţelegere totală când am spus că, pentru România, decizia este clară, trebuie să trecem spre independenţă energetică prin investiţii în regenerabile şi în sectorul nuclear civil”, a subliniat preşedintele, citat de News.ro.
În prezent, Rusia controlează 34% din piaţa de gaze naturale din Europa, iar Kremlinul folosește livrările de gaze ca o armă politică în relația cu statele membre UE. Azerbaidjanul intenţionează să aprovizioneze pieţele europene cu o cantitate de 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, dintre care opt miliarde metri cubi către Italia şi restul de două miliarde metri cubi pentru Grecia şi Bulgaria. Azerbaidjanul livrează deja gaze naturale Turciei.