Rușii încep să simtă efectele sancțiunilor internaționale

Kremlin pixabay.com

Milioane de oameni din Rusia încep să simtă efectele sancțiunilor impuse de Occident în urma invadării Ucrainei, relatează BBC.

“Dacă aș putea pleca din Rusia chiar acum aș pleca. Dar nu pot să renunț la locul de muncă”, povestește Andrei, designer industrial. Tânărul de 31 de ani nu-și mai poate permite acum să plătească ipoteca pentru locuința din Moscova, după majorarea dobânzilor.

“Îmi este frică aici – oamenii au fost arestați pentru că au vorbit împotriva ‘liniei partidului’. Îmi e rușine și nici măcar nu am votat pentru acest regim.”, notează BBC, care a ales să nu publice numele reale ale persoanelor cu care a discutat.

Oamenii simpli s-au trezit că economiile pe care le aveau nu mai valorează aproape nimic. Sancțiunile internaționale împotriva băncilor rusești i-au deconectat de la Visa și Mastercard, și, prin urmare, și de la Apple Pay și Google Pay.

Pentru Daria, 35 de ani, project manager în Moscova, sancțiunile au însemnat că nu a mai putut folosi metroul. “Plătesc întotdeauna cu telefonul dar nu a mai mers, pur și simplu. Și alți oameni au avut aceeași problemă. S-a dovedit că barierele erau operate de banca VTB care este supusă sancțiunilor și nu mai poate accepta Google Pay și Apple Pay. A trebuit să cumpăr cartelă de metrou. Nu am putut nici să plătesc la magazin, din același motiv”, a povestit ea.

Luni, Banca centrală a Rusiei a dublat dobânda de intervenție la 20%, în urma sancțiunilor internaționale care au lovit puternic rubla. Bursa rămâne închisă și marți, de teama unor vânzări masive de acțiuni.

Kremlinul susține că are destule rezerve pentru a rezista sancțiunilor, dar unii experți se îndoiesc de asta.

De-a lungul weekend-ului, banca centrală a lansat apeluri la calm, de teama unor retrageri masive de bani din bănci.

“Nu sunt dolari, nu sunt ruble, nimic! Ei bine, ruble sunt, dar nu mă interesează,” spune Anton, care stă la coadă la un bancomat din Moscova.

“Nu știu ce să fac mai departe. Îmi e teamă că ne transformăm în Coreea de Nord sau în Iran chiar acum.”

Cumpărarea de euro sau dolari îi costă pe ruși acum cu 50% mai mult decât săptămâna trecută – asta dacă pot face rost de valute.

La începutul lui 2022 un dolar era cotat la 75 de ruble și un euro la 80. Luni, un dolar era tranzacționat la 113 ruble iar un euro la 127.

Pentru ruși, paritatea rublă-dolar a constituit tot timpul o chestiune sensibilă. În anii 90, după căderea URSS, dolarii erau unica valută folosită de ruși pentru a-și păstra economiile. Cel mai adesea, sub saltea. De atunci, rușii au început să capete încredere și să-și plaseze banii la bănci sau în acțiuni. Însă, de fiecare dată când au existat semnale negative, rușii aleargă la cel mai apropiat bancomat pentru a-și retrage dolarii.

La fel s-a întâmplat și acum, după ce Rusia a invadat Ucraina.

Ilia tocmai a terminat de plătit ipoteca pentru locuința din Moscova. “Când a început operațiunea din Donbas m-am dus la bancomat și mi-am retras economiile de la Sberbank, în dolari. Acum îi țin sub pernă”.

“Restul economiilor sunt încă în bancă: jumătate în dolari, jumătate în ruble. Dacă lucrurile se înrăutățesc, îmi vor retrage și restul banilor. Îmi este teamă pentru că mă aștept la un val de jafuri. Dar asta este situația”.

Dolarii și euro au început să se epuizeze după primele ore ale invaziei. De atunci, sunt disponibile cantități foarte limitate de valute și s-a impus chiar și un plafon pentru retragerea de ruble.

Băncile neagă o criză de lichiditate.

În Moscova au început să apară cozi la magazinele de alimente, în condițiile în care oamenii încearcă să facă stocuri. Mulți se tem că își pot pierde locurile de muncă, dacă economia va fi blocată de sancțiunile occidentale.

Pentru ruși, imaginea de acum seamănă însă cu ce s-a întâmplat dup ce președintele Putin a anexat Crimeea, în 2014, iar oamenii stăteau la coadă ore în șir pentru a scoate bani de la bancomate.

Atunci, un dolar costa 30-35 de ruble, o sumă de neconceput în zilele noastre.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: