Sursa foto: Facebook/Adrian Câciu
Ministrul Finanțelor Adrian Câciu a anunțat vineri coordonatele bugetului pentru anul 2022 și principalele măsuri fiscal-bugetare adoptate. Bugetul este astfel construit pe un deficit de 6,2%, conform metodologiei europene. Legea salarizării va fi prorogată, cu excepția salariilor din sănătate și educație, care vor continua să crească conform legislației. De la 1 ianuarie 2022 scade la 5% TVA la energie termică pe perioada iernii, dar și TVA la locuințe. Guvernul a decis, de asemenea, să renunțe la scăderea pragului pentru microîntreprinderi.
Principalele declarații:
Astăzi au fost adoptate două acte normative importante pentru legea bugetului de stat și legea bugetului asigurărilor de stat, respectiv Legea plafoanelor pentru anul 2022 și ordonanța privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru prorogarea unor termene
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Deficitul pe anul 2022 va fi 5,84% pe CASH și de 6,2% pe metodologia ESA.
Plafonul pentru cheltuielile de personal se reduce la 8% din PIB față de 9,4% în 2021.
Plafonul pentru datoria guvernamentală pentru 2022 este de 49,8% din PIB.
Plafonul de garanții pentru programele guvernamentale este de 30 de miliarde lei.
În ceea ce privește ordonanța privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru prorogarea unor termene, dacă nu se adopta această ordonanță, impactul brut asupra deficitului ar fi fost de 97 miliarde lei. Atât ar costa ca statul român să pună în aplicare legile pe care le are de aplicat.
Din perspectiva legii salarizării, avem o prorogare aplicării legii 153, cu excepția a două sectoare: sănătate și educație.
Am stabilit că de la 1 ianuarie 2022, pe perioada sezonului rece, TVA va fi de 5%, atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru instituții publice și școli.
O altă măsură așteptată a fost TVA redus la 5% pentru locuințe cu pragul care ajunge la 140.000 de euro. Se acceptă TVA de 5% pentru achiziția unei singure locuințe. La plafonul de 90.000 de euro nu există o condiționare cu privire la numărul de locuințe.
S-au introdus o serie de măsuri care vor conduce nu numai la transparentizarea veniturilor publice, dar mai ales la creșterea colectării. Introducem sistemul „Radarul mărfurilor”: orice marfă care intră în România sau e transportată în România va fi monitorizată și intenția e de fiscalizare a transportului de mărfuri.
Avem o clarificare cu privire la legislației pentru tichetele cadou. Începând de la 1 ianuarie, tichetele cadou se pot acorda doar propriilor angajați. Acordarea către terți se interzice.
Introducerea contribuției de sănătate pe pensiile care depășesc 4.000 de lei, doar pentru diferența care depășește acest nivel: este vorba și despre pensii speciale și de serviciu.
Despre coborârea plafonului la microîntreprinderi: această măsură a fost retrasă din ordonanța de urgență. Vreau să mulțumesc mediului economic și presei, pentru că acesta este scopul unei dezbateri publice, a punerii unui act normativ în transparență decizională.
A fost adoptată reincriminarea ca infracțiune a faptei de neplată a stopajului la sursă. Mediul economic a ajutat ca formularea să nu fie ambiguă. Articolul din proiectul de ordonanță a fost modificat, astfel: „Reținerea și neplata, respectiv încasarea și neplata, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege a impozitelor și/sau contribuțiilor prevăzute în anexa la lege”. S-a mai introdus un termen de conformare: această prevedere va intra în vigoare de la 1 martie 2022.
O altă măsură este prelungirea termenului de depunere a cererilor de eșalonare și pentru anularea accesoriilor, care expira la 31 ianuarie 2022. A fost prelungit până la 30 iunie 2022.
Întrebări
Q: Pentru polițiști când cresc salariile?
A: Cel mai devreme va fi la rectificare și nu vor fi doar dânșii, e de recuperat și în sănătate și în educație.
Q: Despre micșorarea plafonului: rămâne în discuție anul viitor?
A: Angajamentul din PNRR e același, nu îl schimb. Dar, în acest an, o să avem o analiză a întregului regim fiscal. Se va vedea clar, cu impact. Am făcut invitația și unor instituții financiare internaționale, să ne asiste, dar și mediului economic, pentru a găsi cea mai bună soluție.
Q: Le dați un pic de timp să se pregătească? Oricum acest plafon va trebui scăzut, putem să ocolim această cerință din PNRR?
A: Nu am spus să ocolim, Angajamentele PNRR, până la o optimizare a acestui plan, rămân așa cum sunt scrise. Evident analiza regimului fiscal se pune în context cu analiza comerciale, a sistemului economic, a sistemului comercial.
Q: Referitor la dosarele penale pentru neplata contribuțiilor, există vreun risc la Curtea Constituțională, dacă ajunge acest proiect aici?
A: Exact acesta a fost scopul acestui articol. Este creat conform deciziei CCR. Decizia nu a dezincriminat fapta pentru că ar fi fost constituțională, ci pentru că norma era neclară. Să lămuresc: nu se aplică din prima această sancțiune, există tot felul de instrumente înainte să se întâmple lucrul acesta. Vom mai dezvolta elemente de eșalonare.
Q: Majorarea salariilor din sănătate și educație – cu cât vor crește și care e impactul bugetar?
A: Aplicarea legii 153 nu se face de către Ministerul Finanțelor. Ca impact avem în jur de 900 de milioane pe educație și 687 milioane lei pe sănătate. Este o creștere medie de 7%. Dar e recuperarea din diferență. Este ceea ce rămăsese restant de recuperat pentru a ajunge la nivelul anului 2022 pe legea 153.