Grinzile de la podurile şi pasajele construite pe lotul 3 al Autostrăzii A1 Lugoj – Deva prezintă „deformaţii”, arată expertiza tehnică realizată de proiectantul IPTANA în această toamnă, situaţie care a determinat Compania de Drumuri să caute o firmă specializată pentru o „monitorizare specială” a întregului lot dintre localităţile hunedorene Holdea şi Ilia.
Este vorba despre o monitorizare timp de un an pentru a se stabili dacă deformaţiile se încadrează sau nu în toleranţele admise, garanţia pentru acest lot fiind pierdută în 2019, la rezilierea unilaterală a contractului cu antreprenorul spaniol Comsa (rezilierea încă se judecă în instanţă).
Contractul pentru segmentul de 20 de kilometri a fost reziliat în vara anului 2019, la solicitarea fostului ministru al transporturilor, Răzvan Cuc, care a cerut dublarea perioadei de garanţie ca urmare a problemelor de execuţie. După rezilierea contractului şi căderea guvernului Dăncilă, în decembrie 2019, Ministerul Transporturilor (condus de Lucian Bode) a deschis circulaţia pe lotul 3, iniţial cu restricţie de tonaj pentru camioane şi limitare de viteză de 80 km/h la podurile peste Mureş.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Informaţiile din expertiza tehnică pe care a consultat-o Economedia arată „necesitatea monitorizării în cazul tablierelor mixte la care s-au semnalat deformaţii ale inimilor grinzilor şi necesitatea măsurării inimilor grinzilor principale (vizibile în special la grinzile marginale, mai pronunţate pe câmpurile/panourile adiacente pilelor, în mijlocul câmpului/panoului delimitat de partea superioară, talpa inferioară şi rigidizări”.
Măsurătorile speciale includ 4 pasaje şi un pod (între kilometrii 56 şi 76) şi alte 17 zone pentru lucrări de consolidare şi versanţi, iar ofertele la contractul de 3 milioane de lei pot fi depuse până în 10 ianuarie 2022.
60 de neconformităţi şi 2 centimetri lipsă la grosimea asfaltului
În perioada 2014-2019, pentru şantierul lotului 3, CNAIR a identificat 60 de neconformităţi, abateri de la normele tehnice, de la cerinţele de calitate, inclusiv stratul de asfalt „subţiat” cu până la 2 centimetri, situaţie confirmată în 19 din cele 21 de probe (carote).
Penalizări de 73 de milioane lei vs. pierderea garanţiei
La rezilierea contractului, Răzvan Cuc spunea că, recomandarea experţilor a fost de a cere constructorului o garanţie de 8-10 ani, dublare de perioadă refuzată după care a urmat o penalizare pentru neconformităţi de 73 de milioane lei (garanţia de bună execuţie fiind de 58 milioane lei). Pe de altă parte, la momentul rezilierii, Cătălin Drulă explica, în calitate de deputat în comisia de transporturi, că decizia rezilierii la 99% stadiu fizic şi 94% stadiu financiar este „o ticăloşie” care ajută de fapt, constructorul care acum „deschide şampania”. Practic, prin rezilierea contractului de 580 de milioane lei, Ministerul Transporturilor a pierdut garanţia de 4 ani, timp în care era obligat să repare orice problemă.