Prognozele privind inflaţia în zona euro riscă să depăşească anul viitor obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE) de 2%, conform unui sondaj realizat de Reuters în rândul economiştilor, care şi-au revizuit în creştere estimările privind preţurile de consum pentru a cincea lună consecutiv, transmite agenția Agerpres.
Conform datelor preliminare publicate de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a urcat în octombrie la cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, iar analiştii se aşteaptă ca tendinţa să continue, un motiv de îngrijorare pentru BCE şi investitori. Rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 4,1% în octombrie, de la un nivel de 3,4% în septembrie. Este cel mai ridicat nivel din iulie 2008 şi mai mult decât dublu faţă de ţinta BCE. Analiştii se aşteptau ca rata anuală a inflaţiei să ajungă la 3,7% luna trecută.
Spre deosebire de alte bănci centrale, instituţia cu sediul la Frankfurt a respins solicitările de înăsprire a politicii monetare. Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a recunoscut că puseul inflaţionist din Europa va dura mai mult decât preconiza iniţial BCE, dar, cu toate acestea, condiţiile favorabile de finanţare create de politica monetară ultra-relaxată a BCE sunt încă esenţiale pentru revenirea economiei zonei euro din pandemia de COVID-19. “Chiar dacă actuala creştere a inflaţiei va dura mai mult decât se preconiza, ne aşteptăm ca ea să încetinească pe parcursul anului următor”, a declarat Lagarde.
“Povestea inflaţiei devine din ce în ce mai dificil de gestionat pentru BCE. Chiar dacă nu credem că preţurile petrolului şi gazelor naturale vor continua să crească în acelaşi ritm în 2022, de fapt estimăm un declin, impactul majorării inflaţiei ar putea dura mai mult”, a apreciat Peter Vanden Houte, economist şef la ING.
85% din participanţii la sondajul realizat de Reuters în perioada 8-11 noiembrie cred că în acest trimestru economia zonei euro va ajunge la nivelul de înaintea pandemiei.
“În timp ce alte bănci centrale vor majora ratele dobânzilor în 2022, şi vor înăspri politica monetară, ceea ce va afecta şi zona euro, credem că BCE va prefera să aibă capacitatea de rezervă pentru a majora programul de achiziţii, dacă va fi necesar, şi pentru a fi flexibilă pe perioada anului viitor”, crede George Buckley, economist la Nomura.
Banca Centrală Europeană a decis să menţină nemodificată dobânda de politica monetară, la cel mai scăzut nivel din istorie, dar a anunţat că va încetini în trimestrul patru din 2021 ritmul programului de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP), care a ajutat la păstrarea costurilor de împrumut scăzute pentru guverne şi afaceri.
Economiştii se aşteaptă ca ritmul achiziţiilor din Programul BCE de achiziţionare de active (APP), în prezent de 20 de miliarde de euro pe lună, să crească la 40 de miliarde de euro pe lună după încheierea PEPP, în 31 martie 2022. Un număr redus de economişti estimează o creştere până la 60 de miliarde de euro pe lună.
Aproape 70% din economişti previzionează că APP se va încheia până la finalul lui 2023, restul previzionează încheierea la sfârşitul lui 2024.
Costurile de împrumut pentru ţările din zona euro au scăzut în ultimele săptămâni, după ce investitorii şi-au redus aşteptările privind majorări semnificative ale dobânzilor de către marile bănci centrale, pe fondul creşterii riscurilor inflaţioniste.
Conform previziunilor economice de toamnă, publicate joi de Comisia Europeană (CE), inflaţia în zona euro va atinge un nivel maxim de 2,4% în 2021, înainte de a scădea la 2,2% în 2022 şi la 1,4% în 2023, deoarece se estimează că preţurile la energie se vor stabiliza treptat.
Această creştere puternică a inflaţiei este determinată în principal de creşterea preţurilor la energie, dar ea pare să fie legată şi de un set amplu de ajustări economice ulterioare pandemiei, sugerând că nivelurile ridicate actuale sunt în mare măsură tranzitorii, apreciază Comisia Europeană.