Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Premierul Ilie Bolojan a susținut miercuri o conferință de presă cu privire la rectificarea bugetară și rezultatele vizitei la Bruxelles. Economedia a transmis LIVE principalele declarații.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Principalele declarații ale lui Ilie Bolojan:
- Deplasarea la Bruxelles. În deplasarea de la Bruxelles au fost două componente: întâlnirile din pre-ziua celor oficiale și cele cu comisarii europeni. Am avut întâlnire cu reprezentanții comunității de români și cu europarlamentarii români, dar și cu preoți, am participat și la o slujbă, ca să înțeleg mai bine problemele pe care le are comunitatea română din Belgia. Cu europarlamentarii am discutat despre principalele probleme și despre susținerea proiectelor legate de România în Parlament. Luni am avut întâlnire cu comisarul Valdis Dombrovskis, cu comisarul pentru Apărare și cu doamna Roxana Mânzatu.
- Deficit. În baza discuțiilor din săptămânile premergătoare între echipele tehnice ale Finanțelor și cele ale Comisiei am convenit un deficit de 8,4% din PIB pentru anul acesta, adică aproximativ 159 miliarde lei, aproape 32 miliarde de euro.
- Efectele scontate ale pachetelor adoptate anul acesta, de 0,6%-0,7%, pentru că anul acesta efectele sunt doar pe ultimele luni, iar anul viitor efectele măsurior ar fi de peste 2,5% din PIB. Anul viitor am putea să ne apropiem de un deficit de puțin peste 6% din PIB și să intrăm pe o traiectorie normală în care cheltuielile să scadă constant.
- Creșterea costului legat de dobânzi – inițial s-a estimat un cost de puțin peste 40 de miliarde de lei. La o evaluare din această toamnă, costul cu dobânzile va depăși 50 de miliarde de lei.
- Nu putem să considerăm că această înțelegere este un fapt împlinit decât dacă vom respecta disciplina bugetară, atât anul acesta cât și anul viitor, vom continua reformele care trebuie să aibă în vedere scăderea cheltuielilor și un stat mai eficient și să menținem stabilitate politică.
- Bugetul pe anul acesta prevedere o pondere a investițiilor de 149 miliarde lei, adică aprioximativ 7,8% din PIB. Cea mai importantă componentă de bifat este cea legată de fondurile din PNRR. Mai avem de cheltuit anul acesta și anul viitor peste 10 miliarde de euro, ne va ocupa o bună parte din spațiul bugetar pentru investiții.
- Pe apărare, Comisia Europeană a aprobat pentru România o alocare din programul SAFE de 16,6 miliarde de euro. 12,5 miliarde de euro sunt cheltuieli directe pentru apărare, iar peste 4 miliarde de euro sunt alocări pentru transporturi, pentru componenta mixtă de mobilitate civilă și militară.
- Până la jumătatea lunii octombrie vom avea o primă listă a propunerilor de proiecte ale României, ca în a doua jumătate a lunii noiembrie să fie avizate propunerile după ce sunt discutate și acceptate de Comisie și în CSAT și la finalul lui noiembrie lista să fie depusă la Comisie, ca să aibă aprobare finală.
- Creditul pe programul SAFE are 3 efecte majore, atât pe componenta de apărare, pe deficit și pe componenta de transport. Pe apărare, România s-a angajat ca cheltuielile să nu coboare sub 2,2% din PIB. Din sumă, o cotă de aproape 1% este dedicată achizițiilor militare. În următorii cinci ani această cotă va fi acoperită de programul SAFE. Din punct de vedere al deficitului, România primește acești bani ca un credit. Dar are dobânzi de patru ori mai mici, există o perioadă de 10 ani de grație și creditul s-ar rambursa în 40 de ani. Mutarea bugetului de achiziții pentru apărare de pe creditele curente pe acest credit SAFE înseamnă predictibilitate, dobânzi mai mici în următorii ani și câștigarea unei perioade importante necesare echilibrării bugetare. Pe transporturi, avem propusă o sumă de peste 4 miliarde de euro. Cele mai importante proiecte sunt capetele de autostradă dinspre Moldova. Este vorba de tronsonul Pașcani – Suceva – Siret, care ar lega cele două județe din Nord de Capitala țării. De asemenea, e vorba de tronsonul Pașcani – Iași – Ungheni, care leagă Iașiul și Republica Moldova direct cu autostrada. Cele două proiecte sunt evaluate la peste 3 miliarde de euro și reprezintă cea mai mare parte a acestor propuneri. Fără menținerea lor în programul SAFE nu am fi avut finanțarea ca în următorii 2-3 ani de zile să începem aceste lucrări. Vom face tot posibilul ca aceste două proiecte importante pentru conectivitatea militară și civilă în zona de nord a României să rămână în acest program, așa încât să se poată continua lucrările din primăvara anului viitor pe cele două tronsoane, astfel încât în următorii 2-3 ani să punem spune că Moldova, cel puțin pe componenta Nord-Sud, are infrastructură conectivă.
- Sănătate. Cu comisarul Roxana Mînzatu am discutat despre următorul program european de finanțare, unde negocierile încep în această toamnă. Am discutat despre mutarea unor componente din Fondul social european pe niște transferuri financiare pe componenta de asistență medicală. Astfel, România va transfera câteva sute de milioane de euro pe componenta de spitale, ca spitalele care nu au mai rămas la finanțare în PNRR să poată fi finanțate, completând suma pe care o avem pe Programul de Sănătate. Până la sfârșitul lui noiembrie vom avea lista cu proiectele cuprinse în Programul Operațional Sănătate, iar anul viitor, odată cu transferul acestei sume, va fi practic dublată suma din prezent de pe componenta de Sănătate și spitalele vor avea finanțare integrală, putând fi finalizate lucrările în a doua jumătate a anului viitor.
- Rectificarea bugetară. Rectificarea va fi demarată în cursul zilei de mâine și cel mai târziu vineri dimineața va fi publicată în transparență bugetară. Ea se va încadra în liniile pe care le-am prezentat și va fi detaliată de ministrul Nazare imediat ce va fi comunicată în spațiul public. La începutul săptămânii viitoare, cel mai târziu marți, Guvernul va fi convocat în ședință extraordinară și să aprobăm rectificarea de buget, ca să asigurăm plățile curente, să completăm sumele necesare pe asistență socială și în anumite domenii inclusiv o ușoară suplimentare pe componenta de investiții. Această rectificare de buget este una destul de tensionată, pentru că suntem puternic presați de zona de investiții. Așa cum știți, am supracontractat sume importante pe proiectele din fonduri europene, practic ne-am dublat sumele alocate. În loc de puțin peste 20 de miliarde de euro grant și împrumut, contractele semnate au fost de aproximativ 40 de miliarde de euro, dacă le scădem pe cele care au fost denunțate, deci acolo unde nu s-au semnat contractele. Asta înseamnă presiuni pe buget, atât anul acesta, cât și anul viitor. Ca anul viitor să putem aloca sume suplimentare pe componenta de investiții, în principal pe supracontractările din PNRR, este nevoie să ne reducem cheltuielile de funcționare. Toți banii care vor fi economisiți suplimentar anul viitor prin reduceri de cheltuieli și mai bună eficiență vor fi alocați finalizării acestor proiecte din PNRR. Sunt sume destul de importante, sunt lucrări începute în foarte multe localități, precum renovări de școli, dotare, componente de eficiență energetică.
- PNRR. Pe componenta de PNRR, este important să ne închidem jaloanele. În această săptămână și săptămâna viitoare continuă negocierile pentru respectarea jaloanelor din PNRR. Închiderea acestor negocieri ar însemna ca la ședința ECOFIN din noiembrie să se aprobe PNRR, inclusiv componentele de jaloane. Ca efect, să putem depune cererea de plată numărul 4, în care să solicităm cel puțin un miliard de euro, ca să susținem derularea acestor proiecte din fondurile europene și menținerea unor echilibre bugetare care să ne permită continuarea investițiilor.
- Plafonarea. Am luat decizia să continuăm plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare. Acest proiect va fi pe ordinea de zi în ședința de Guvern de mâine. Prelungirea se va face pe 6 luni. Decizia s-a luat pe baza discuțiilor din coaliție și cu rețelele de magazine și cu producătorii. Deși s-a încercat portretizarea mea ca om inflexibil, am fost deschis la argumente. Deciziile trebuie luate întotdeauna nu pe baze populiste, ci pe baza unor analize serioase. Consider că intervențiile în piață nu sunt pe fond soluția pentru o scădere reală a prețurilor. Soluțiile înseamnă să avem mai multă producție, să creștem producția și procesarea produselor agro-alimentare. Am valorificat puțin potențialul agricol al României. Trebuie să producem mai mult. Trebuie să ne susținem producătorii puternici care astăzi și-au dovedit capabilitatea prin accesul în marile rețele de magazine, și-au dovedit potențialul prin exporturi, prin programe de susținere directă a acestora, ca fie să își crească capacitatea de producție, fie să și-o diversifice și să producă lucruri care astăzi sunt importate în pondere foarte mare. Carnea de porc este importantă în pondere foarte mare, hrana pentru animale este importată în mare parte. Am discutat cu marile rețele de magazine susținerea exporturilor românești. Așa cum în România vin importuri prin marile rețele de magazine – pe bune dreptate pentru că unele produse sunt solicitate pe piața românească, sunt branduri internaționale dar nu sunt fabrici în România – , la fel campionii noștri competitivi pot fi susținuți. Avem un angajament din partea rețelelor de magazine pentru a-și extinde producția și pentru a fi împinși practic dacă sunt competitivi pe piețele din zonă. Trebuie să susținem în continuare investițiile străine în acest domeniu, nu numai în zona de procesare, ca mari companii care au branduri pe piața românească, dar nu au fabrici în România, dacă sunt în celelalte țări europene trebuie invitate. Asta voi face în perioada următoare. Să fie prezenți pe piața românească, pentru că asta înseamnă producție în România, locuri de muncă și câștiguri suplimentare pentru români.
- Reforma administrației publice locale. Acest pachet nu a intrat în ultima asumare de răspundere, cu toate că este un pachet foarte important care face administrația mai eficientă și îi crește capacitatea de a-și face datoria. Fără reducerea de cheltuieli, această reformă este incompletă. În aceste zile s-au discutat diferite soluții care țin de cheltuielile pe administrație. Avem cheltuielile structurale, care se fac an de an și cei 130.000 de angajați din administrație, din aparatele proprii (pentru că mai sunt în alte structuri), indiferent dacă au norma încărcată, dacă lucrează sau nu, dacă sunt profesioniști sau mai puțin profesioniști, salariile trebuie asigurate lună de lună. Aceasta este o cheltuială structurală. Reducerea acestei cheltuieli este vitală pentru a avea o administrație mai eficientă, pentru a corecta nedreptățile. Dacă s-ar aplica o reducere de câteva procente – 5%-10%-15% – la 10% ar însemna 13.000 de posturi din aparatele proprii, am constata că există primării sau consilii județene care au avut grijă de câți angajați au, care și-au administrat mai bine banii și care nu trebuie să facă în niciuna dintre ipoteze nicio reducere. Dar sunt alte autorități care depășesc aceste limite și acolo se vede că este loc de mai bună eficiență. Eu permanent vor susține reducerea acestor cheltuieli structurale. Dacă ne-am limita doar la reducerea unor cheltuieli de funcționare, pentru servicii, ar fi cheltuieli care se reduc temporar, iar anul viitor sau peste 2 ani pot fi crescute imediat sau în orice formulă, iar pe de altă parte o reducere în procente a acestor cheltuieli de la toată lumea i-ar nedreptăți pe cei care și-au gospodărit cu grijă banii și nu e normal să se aplice un procent unitar atât la unitățile care și-au bătut joc de bani cât și la cei care au avut grijă de ei. Fără o reducere de cheltuieli de cel puțin 2 miliarde de lei, este imposibil ca în anii următori Guvernele României, oricare vor fi, să acopere supra-contractarea de 4,2 miliarde de lei pentru PNRR sau creșterile de miliarde pe Programul Anghel Saligny care sunt solicitate în continuare.
Întrebări și răspunsuri
Î: Dacă CCR va declara reforma pensiilor magistraților neconstituționale, vă păstrați opinia că Guvernul nu va mai avea legitimitate și veți pleca din funcție, vă veți da demisia dacă CCR va declara vreuna din legile din pachetul 2 neconstituțională?
R: Guvernul a întocmit aceste proiecte căutând să respecte toate rigorile constituționale. Așteptăm decizia CCR la noul termen pentru proiectele amânate, având încredere că proiectele respectă prevederile constituționale. Curtea se va pronunța așa cum consideră de cuviință. Am văzut discuții legate de demisie, dar nu la asta mă gândesc acum. Mă gândesc la măsurile pe care trebuie să le luăm în perioada următoare, cum să ieșim cu țara la liman, cum să ne dezvoltăm, iar stabilitatea politică joacă un rol important. Voi rămâne în funcție atât cât voi putea face ceva relevant.
Î: Este necesară o majorare a vârstei de pensionare generală?
R: Este nevoie să avem mai mulți oameni în economia reală. Veniturile pe care le colectăm de la bugetul de stat nu sunt colectate decât de la oamenii care lucrează în România. Cu cât vom avea mai mulți oameni care vor lucra în România, cu cât ei vor câștiga mai bine, cu atât, fără să creștem impozitele, vom avea o bază de impozitare mai mare și vom putea să asigurăm servicii de sănătate, educație mai bine. Suntem pe penultimul loc în Europa la număr de cetățeni din populația activă a României implicați în economie. Între 55 și 64 de ani doar 53% dintre români lucrează. Ceilalți fie au ieșit la pensie prin diferite excepții, fie nu lucrează, iar unii sunt plecați în străinătate, dar nu sunt implicați în economia directă a României. Trebuie să luăm un pachet de măsuri ca să avem mai mulți oameni în economie. Trebuie să reducem excepțiile legate de pensionările anticipate și să creștem vârsta de pensionare pentru aceste categorii cât mai aproape de vârsta standard. Nu vârsta standard trebuie astăzi crescută în România, pentru că noi avem foarte multe excepții și sute de mii de români ies la pensie la o vârstă reală mult sub 60 de ani. E o măsură de echitate socială și sustenabilitate economică și ține cont de stabilitatea sistemului de pensii.
Nu mai putem să ne pensionăm oamenii la 48-49-50 de ani pentru că nu este sănătos, este nesuportabil și este și nedrept pentru toți cetățenii care lucrează până la 65 de ani.
Trebuie să reducem durata ajutorului de șomaj. Nu e normal să avem o durată a ajutorului de șomaj de un an de zile. În marile orașe din România și în zonele metropolitane la 20-3o kilometri practic nu ai cu cine lucra. În orice mare oraș se organizează târguri de angajare, întotdeauna numărul de locuri de muncă solicitate este mult mai mare decât cei care intenționează să meargă. Prin urmare, nu există nicio justificare să menținem în continuare o durată a șomajului de un an de zile. Unul din proiectele pe care le vom pune în practică în perioada următoare va fi reducerea acestei perioade.
Trebuie să ne asigurăm că munca la negru este mai puțină prin controale combinate Antifraudă – ITM.
Î: Guvernul intenționează să crească taxele pentru companii de la 1 ianuarie și sunt semne că România ar putea intra în recesiune?
R: Nu intenționăm să creștem taxe pentru companii. Voi susține că etapa consolidării veniturilor s-a încheiat. Trebuie să ne concentrăm în perioada următoare pe scăderea cheltuielilor de funcționare, pe reforme în toate domeniile unde acest lucru nu a fost făcut și pe măsuri pentru a avea o economie pusă pe baze sănătoase și pe politici care să ne asigure dezvoltarea. În energie sau procesarea produselor agricole, industria alimentară, îngrășămintele chimice și valorificarea potențialului suplimentar al gazului pe care îl vom avea din 2027 prin exploatarea din Marea Neagră.
Măsurile luate au avut efect ușor contracționist, pe fondul scăderii creșterii economice în țările europene. Estimez că nu ar trebui să avem o recesiune anul următor. Creșterea de TVA trebuie să se încetinească și să înceapă din primele luni ale anului viitor scăderea TVA-ului.
Î: Cum veți menține ținta de deficit de 8,4%?
R: Impactul măsurilor pe anul acesta este de 0,6-0,7% din PIB, pentru că lunile pentru care s-au aplicat măsurile sunt puține. Din pachetul 2, în condițiile în care CCR a amânat decizia pentru începutul lui octombrie, va fi o nouă amânare de o lună, presupunând că aceste pachete rămân în picioare.
Ținta de deficit este stabilită corect. De anul trecut față de anul acesta s-a intrat în an cu restanțe la plăți. Doar pe Anghel Saligny au fost datorii de 3 miliarde de lei care au fost rostogolite. Costul dobânzilor a fost estimat la puțin peste 40 miliarde lei, iar costul real este de peste 50 de miliarde lei, deci plus 12 miliarde lei subestimare.
Reducerea de personal în administrația centrală înseamnă că fiecare ministru trebuie să ia o măsură punctuală, sunt lucruri specifice care reduc cheltuielile de personal.
Luni, ministrul Predoiu va anunța proiectul de reformă a ministerului. Asta trebuie să facă fiecare ministru, să vadă câte servicii deconcentrate are, multe pot fi fuzionate, cu reducere de personal. La fuziunea dintre Agenția de Mediu și Arii protejate, adunate aveau 1700 de angajați, în urma fuziunii au apărut 2.000 de posturi. De astfel de fuziuni mai bine te lipsești.
Dacă doar mimăm că luăm măsuri, ne batem joc de cetățeni.
Dacă respectăm toate aceste lucruri, țintele de deficit vor fi respectate. Dacă nu, există riscul să ieșim din aceste cifre. Orice întârziere are ca efect costuri mult mai mari.
Am spus scădere de inflație anul viitor, dacă am spus reducere de TVA m-am exprimat greșit, ca să fie lucrurile cât mai clare.
Î: Cu cât vor fi reduse subvențiile partidelor la rectificarea bugetară?
R: Dacă se propune o reducere de 10% a posturilor în administrație, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica și partidelor politice, sunt convins că nu va fi o catastrofă.
Î: Sindicatul din Guvern a acuzat o încercare de intimidare a angajaților. Cum vi se par acest acuzații?
R: Știu că l-am întrebat pe ministrul Pîslaru la mitingul angajaților dacă sunt liberi sau sunt plătiți. Dacă participi la alte activități în afară de cele de muncă, trebuie să-ți asumi. Sindicatul nu mă întreabă pe mine când își generează acțiunile. Fac ce consideră de cuviință.
Î: Ce va conține Pachetul 3? De unde se vor tăia bani la rectificare?
R: Pachetul pe administrație conține multe măsuri. Una dintre cele mai importante este dreptul autorităților publice de a autoriza jocuri de noroc și de a le taxa. Acest pachet nu poate fi trecut decât prin asumarea de răspunderii. Dacă se va cădea de acord – sper că săptămâna viitoare vom ajunge la o concluzie – acest pachet poate fi completat cu multe altele.
E nevoie de reducerea personalului în instituțiile centrale. Un astfel de proiect poate să fie parte a acestui pachet.
Lucruri care să însemne interdicția pensiilor cu salariul – mi se pare un lucru bun. Dacă tot ai plecat la pensie la 50 de ani și tot vrei să lucrezi, cred că poți găsi un loc de muncă în sectorul privat dacă ești un om valoros.
Sau alte măsuri cum sunt cele care pun economia pe baze mai sănătoase – reducerea perioadei de șomaj, susținerea unor proiecte de dezvoltare economică.
Trebuie să ne concentrăm pe proiectele care cresc producția de energie în România.
Batem pasul pe loc la centrala de la Iernut realizată în proporție de 90% de nu știu câți ani. Ar reduce foarte mult problemele pe care le avem seara, când importăm energie la prețuri foarte mari.
Ar trebui să susținem proiectele care înseamnă acumulare de energie. Prin scăderea capacităților de producție, prin introducerea unor surse variabile, nu ne-am gândit la stocare. Asta înseamnă simplificarea aprobării hidrocentralelor.
Aceste elemente înseamnă nu doar eficiență, reduceri, ci măsuri pentru o economie mai sănătoasă.
Pe componenta de rectificare, toate datele vor fi comunicate de domnul ministru Nazare.
Î: Interimatul ca vicepremier expiră în 4 zile. Pe cine veți propune?
R: Poziția a fost gândită cu un specific aparte, din afara lumii politice, care să vină cu propuneri de eficiență, de digitalizare. Un astfel de om care să fie și disponibil nu e ușor de găsit. Vom veni cu o propunere în perioada următoare pentru acest post.
Î: Cum vedeți reforma administrației locale fără concedieri?
R: Reducerile care sunt într-adevăr făcute pe termen lung sunt reducerile structurale. Sau reduci salarii sau sporuri, sau personal. Celelalte cheltuieli sunt aspecte temporare care pot să revină imediat. Sunt de acord să găsim orice formulă să facem economii, nu pentru că vreau eu, nu mai există bani, dar există solicitări pentru investiții.
Nu mai putem continua cu aceste împrumuturi mari. Am mai putea continua un an, doi, trei dar am intra în colaps. Dobânzile sunt aproape 11 miliarde euro. În fiecare an, doar din dobânzi nu vedem o autostradă. Dacă am vedea acești bani în infrastructură, în patru ani nu ne-am mai recunoaște țara.
Î: Ați dispus înființarea Comitetului pentru protejarea intereselor statului la combinatul siderurgic de la Galați. Există un risc de faliment. Ce măsuri pregătiți?
R: Corpul de control verifică acordarea creditului Eximbank, se va prezenta un raport. Interesul țării este să avem un sector care funcționează în această zonă. Tot ce înseamnă construcții se bazează pe o componentă importantă de metal.
Din 2027 vom avea o producție suplimentară de gaz, ar fi anormal să nu producem îngrășămintele chimice aici, componentele de metal aici, pentru că avem această infrastructură. Comisia va comunica măsurile propuse.
Î: La cât se va reduce ajutorul de șomaj?
R: Șase luni.
Banii vor fi folosiți pentru a acorda facilități celor care se angajează.
Î: Ați vorbit de listarea unor pachete minoritare la companiile de stat. În ce stadiu este proiectul, despre ce companii și ce pachete vorbim?
Este un jalon asumat de România în PNRR. Aceste jaloane sunt în negociere la Ministerul Investițiilor cu Comisia Europeană. Estimez că în cursul lunii octombrie, până la jumătate, se vor finaliza.
Sunt un susținător al listării companiilor și al vânzării unor pachete minoritare, pentru a avea un aport de capital și o mai bună administrare a acestor companii.
Chiar dacă s-a amânat pronunțarea CCR pe pachetul privind guvernanța corporativă, nu am aprobat bugetele companiilor până nu au redus indemnizațiile din consiliile de administrare. Dacă nu vor de rușine, să o facă dintr-o constrângere de tip birocratic.
Componenta de listare durează între 6 și 12 luni.
Vor fi listate companii din energie și transporturi.
Î: Intenționați ca în pachetul 3 să modificați și legea 544 cu amenzi mult mai dure pentru instituțiile care refuză dă dea curs cererilor presei legate de cheltuirea banilor publici?
R: Voi susține întotdeauna transparența instituțiilor publice, inclusiv a partidelor politice.
UPDATE 15.30 Premierul Ilie Bolojan va anunța pachetul 3 de măsuri fiscale, reforma administrației locale, ținta de deficit negociată cu Comisia Europeană, rectificarea bugetară și noutăți despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Știrea inițială
„Ora 16:00 Conferință de presă pe următoarele teme: rezultatul întâlnirilor avute în cadrul vizitei la Bruxelles, rectificarea bugetară și alte proiecte ale Guvernului”, arată agenda premierului.
