Sursa foto: FMI
Lumea se schimbă, în jurul nostru, cu o viteză tot mai mare. Economia se digitalizează, roboții sunt adoptați pe scară largă de tot mai multe companii, joburile clasice, cele care necesită forță umană brută, încep să dispară. O analiză realizată de compania de consultanță Frames și platforma de e-learning Digital HR – un proiect finanțat de Uniunea Europeană, arată că, în prezent, doar maxim 10% din populația activă a României este pregătită pentru meseriile viitorului, pentru economia digitală. Efectul? Mulți dintre români riscă, în următorii ani, să își piardă locurile de muncă.
Analiști de date, software developers, specialiști Big Data, experți în digital transformations, profesioniști în digital sales si marketing online, inovation creators, supraveghetori de calitate. Sunt doar câteva dintre joburile din noul val tehnologic care, pentru mulți dintre români, reprezintă o necunoscută.
Sunt meserii bine plătite, pe care multe dintre companiile românești și internaționale le oferă și pentru care, din păcate, nu găsesc mulți candidați. De ce? Pentru că, în România, prea puțini sunt cei care se adaptează cerințelor pieței muncii.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Potrivit datelor oferite de Eurostat, numai 1,6% dintre angajații din Romania au urmat, în 2019, forme de formare profesională. Spre comparație, în Suedia, procentul este de 37%, în Elvetia de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%. În Bulgaria, procentul angajaților care au urmat cursuri de pregătire a fost de 2,3%, în Polonia de 7,7%, iar în Ungaria de 7,3%.
„Deși există o gamă largă de cursuri de pregătire, multe dintre ele gratuite și disponibile online, în domenii precum IT, suport tehnic, marketing, Securitate Cibernetică Industrială, Tranziția la Industry 4.0, Dezvoltarea digitală a Produselor, Fabricația digitală a Produselor, Vânzări, Finanțarea Afacerii și Elaborarea planului de afaceri, mult prea puțini români încearcă să se specializeze într-o meserie de viitor. Motivele sunt legate, în principal, de timpul redus pe care îl au la dispoziție, de lipsa de atractivitate a domeniului sau, pur și simplu, de faptul că sunt confortabili cu jobul pe care îl au în prezent”, afirmă Ligia Neacșu, unul dintre coordonatorii programului Digital HR.
O altă statistică Eurostat arată că, nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională. Numai 3,4% dintre șomeri au urmat forme de pregătire profesională, un nivel similar cu cel din Ungaria (3,4%), dar cu mult sub cel din Polonia (8,2%). În comparatie, 57,5% dintre suedezi s-au pregătit, în 2019, pentru a-și găsi un loc de muncă. Media UE este de 14,8%.
Inspectori HR și îngrijitor spații verzi
Dincolo de cursurile de pregătire organizate de companiile de profil din mediul privat, care acoperă în prezent o gamă largă de meserii cerute de piața forței de muncă, și statul oferă cursuri de pregătire gratuite în diverse domenii.
Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în primele nouă luni ale anului 2021, numai 14.668 de persoane au participat la aceste cursuri. Dintre aceștia, 10.088 sunt șomeri, iar 2.376 sunt persoane beneficiare de formare la locul de muncă prin programe de ucenicie.
Din cele 688 programe de formare profesională gratuite, cele mai căutate au fost cele de inspector/referent resurse umane – 925 participanți; îngrijitor spații verzi – 876; agent de securitate – 865; operator introducere, prelucrare, validare date – 677; lucrător în comerț – 638; femeie de serviciu – 558; competențe cheie – comunicare în limba română – 423; frizer – coafor- manichiurist- pedichiurist – 369; contabil – 335; ajutor bucătar – 281; bucătar – 276; instalator instalații tehnico sanitare și gaze – 241; infirmier/infirmieră – 238, coafor – 195; manichiurist pedichiurist – 179.
„Prezența jobului de inspector/referent resurse umane în topul meseriilor pe care românii au vrut să le învețe în 2021 are legătură cu legislația românească care prevede ca firmele să aibă în organigramă o persoană desemnată să se ocupe cu resursele umane și care să aibă calificare de profil. E surprinzător faptul că în clasament nu există meserii precum cele de muncitori în construcții – zidar, parchetar, tâmplar, fierar-betonist etc., extrem de căutate în prezent”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Nevoia de specialiști este uriașă
Dincolo de joburile care au legătură, în principal, cu zona serviciilor, și acolo unde ANOFM joacă un rol important, în celelalte sectoare ale economiei, cererea de forță de muncă este tot mai mare, iar oferta este, din păcate, tot mai redusă.
„Retailul, Transportul și Logistica, Prestările de servicii, Industria alimentară şi IT/Telecom se află în topul solicitărilor de angajați specializați pentru care companiile găsesc cu mare greutate candidați. Nevoia de specializare este semnificativă”, a precizat Ligia Neacșu, unul dintre coordonatorii programului Digital HR.
Potrivit experților de la Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, printre joburile cu mare căutare în viitor se află cele de analiști de date și dezvoltatori software, operatori de mașini și roboți, angajați specializați în suport în domeniile tehnologice, specialiști în marketing digital, Big Data, experți în digital transformations, profesioniști în digital sales si marketing online, inovation creators.
La mare căutare se vor afla și angajații care lucrează în domenii specifice, precum sănătatea, prestările de servicii către populație, vânzări online/offline și domeniile creative.
„A patra revoluție industrială a început deja. Industry 4.0 este o realitate, iar schimbările sunt similare celor declanșate de revoluția industrială. Am trecut de la cai și trăsuri la automobile, de la lumânare la curentul electric, de la ziarele pe hârtie la internet. În Industry 4.0, multe dintre joburile actuale vor dispărea în următorii 10 ani și vor apărea altele care necesită noi aptitudini”, arată analiza.
Potrivit experților, economia viitorului se va baza, mai mult ca oricând, pe date, iar gestiunea acestora va genera cele mai multe locuri noi de muncă.
De la analiști de date, capabili să interpreteze informațiile, să le folosească pentru creșterea productivității și performanței companiei, la manager de sistem AI, capabili să planifice, să bugeteze și să gestioneze talentele, resursele și operațiunile companiilor, toate companiile vor avea nevoie de astfel de joburi.
800 de milioane de locuri de muncă vor dispărea
Experții Digital HR susțin că, până în 2030, robotizarea și platformele software integrate vor duce la dispariția, în linii mari, a activităților umane repetitive, precum cele din agricultură, asamblarea industrială, confecții și alte industrii. De asemenea, vor dispărea mare parte din joburile asociate cu gestiunea contractelor, contabilitate, activități profesionale din administrația publică și companii.
Potrivit estimărilor McKinsey Global Institute (MCI), la nivel mondial, între 400 și 800 de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute din cauza automatizării până în 2030. Doar cinci la sută din ocupațiile actuale vor fi automatizate. În plus, vor fi create noi locuri de muncă.
„Marea provocare, pentru angajatori, guverne și populație, este că multe dintre locurile de muncă viitoare nu au fost încă definite, unele nici măcar nu au fost inventate. Singura certitudine este că lucrătorii de mâine vor trebui să aibă abilități tehnice și competențe digitale, completate de o flexibilitate în gândire, pricepere în rezolvarea problemelor”, arată analiza.
„Industry 4.0, a patra revoluție industrială, va schimba modul în care se derulează afacerile, modul în care se desfășoară producția, factorul uman urmând să capete un rol din ce in ce mai redus în producție și servicii. Faptul că vor dispărea multe dintre joburile birocratice din ziua de azi nu înseamnă că oamenii vor avea mai puține locuri de muncă la dispoziție. Au început și vor continua să se dezvolte meserii tot mai specializate, în domenii care țin, în principal, de dezvoltare și inovație, de suport și servicii, alături de cele de vânzări, marketing și promovare”, spun specialiștii Frames & Digital HR.
CEO, Medic chirurg, Manager Tehnologia Informatiei, Software Developer, Inginer și Analist Financiar se vor afla, și în viitor, în topul celor mai bine plătite joburi.
„Deși multe dintre job-urile care astăzi există vor fi automatizate până în 2030, acest lucru nu trebuie să ne sperie. Schimbările, de cele mai multe ori înseamnă progres și trebuie sa le acceptăm și să ne adaptăm. Să urmezi un curs online de pregătire, în timpul liber, după programul tău, reprezintă o soluție care, în viitor, poate să îți ofere o alternativă la jobul actual, o soluție mai bine plătită. Trebuie doar să îți dorești să te specializezi în mai multe domenii, să înveți să fii flexibil, să te adaptezi schimbăriilor prin care trece societatea”, afirmă Ligia Neacșu.
Economia, în 2030, va fi conectată la tehnologie, la internetul 6G, la serviciile cloud. Asta va însemna că angajații vor trebui să știe să folosească calculatorul, aplicațiile de lucru, să efectueze diferite operațiuni folosindu-se de inteligența artificială.
„De la vânzătorul de la magazin la managerul de vânzări, de la angajatul din agricultură la cel care lucrează în fabrică, activitatea tuturor va fi susținută cu ajutorul roboților, aplicațiilor software, inteligenței artificială. Să manevrezi un robot care culege cartofii, să lucrezi cu robotul care asamblează mașini, să folosești aplicație online prin intermediul căreia gestionezi relația cu clienții – astfel de activități sunt deja obișnuite în alte țări și, cu siguranță, vor fi implementate și la noi”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit unui studiu Frames, realizat recent, economia digitală ar putea reprezenta, în 2030, cel puțin 20 % din PIB, cu un plus de aproximativ 50 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut.