Sursa foto: Asociatia Organizatorilor de jocuri de noroc la distanta
Auditul Curţii de Conturi la Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN) a constatat diferenţe de taxe de autorizare de 78,863 milioane de lei, sume care nu au fost declarate şi achitate la bugetul statului, a anunţat vineri instituţia de control, conform Agrpres. Curtea de Conturi analizează posibilitatea sesizării organelor de urmărire penală.
UPDATE Superbet a transmis, într-un punct de vedere, că compania își desfășoară activitatea în deplină conformitate de operare, legală și fiscală și că a achitat către statul român taxe în cuantum de 6,31 miliarde lei în perioada 2012 – 2024. Punctul de vedere integral, la finalul articolului.
Știrea inițială
De asemenea, Curtea de Conturi a constatat că, în România, jocurile de noroc la distanţă (online) s-au desfăşurat fără monitorizarea, supravegherea şi controlul ONJN.
“De la înfiinţarea sa şi până în prezent, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc nu a monitorizat şi nu a controlat niciodată activitatea organizatorilor de jocuri de noroc la distanţă (online) şi nu şi-a îndeplinit atribuţiile legale, precum analiza datelor stocate de organizatorii de jocuri sau verificarea exactităţii raportărilor periodice ale acestora. Lipsa controlului şi a monitorizării operatorilor de jocuri de noroc la distanţă de către entitatea responsabilă cu supravegherea acestor activităţi a fost constatată de Curtea de Conturi cu prilejul misiunii de audit de conformitate efectuate, anul trecut, la ONJN. Perioada supusă auditului a fost anul 2023, respectiv intervalul 2019 – 2023 pentru activităţile de autorizare şi monitorizare a jocurilor de noroc la distanţă. În cadrul misiunii, auditori publici externi au constatat numeroase abateri în activitatea Oficiului. O consecinţă importantă a acestor abateri o reprezintă nerealizarea veniturilor bugetului statului la un nivel corespunzător potenţialului de colectare de la acest domeniu de activitate economică”, se arată într-un comunicat al Curţii de Conturi.
Conform raportului de audit, ONJN a permis licenţierea operatorilor de jocuri de noroc la distanţă şi, ulterior, desfăşurarea activităţii acestora, fără îndeplinirea condiţiei legale de a furniza Oficiului câte un terminal (sistem electronic alcătuit din sistemul hardware şi/sau sistemul software) cu acces securizat, situat la ONJN, care să permită acces neîntrerupt, securizat, de la distanţă, la serverul în oglindă şi la serverul de siguranţă, situat pe teritoriul României, inclusiv la baza de date de pe serverul central pentru a pune la dispoziţie informaţiile cu privire la jocurile şi participanţii care intră sub incidenţa prevederilor legale privind jocurile de noroc.
Din analiza efectuată de Curtea de Conturi asupra Declaraţiilor lunare din perioada 2019 – 2023, depuse de organizatorii de jocuri de noroc la distanţă la ONJN, s-a constatat faptul că reprezentanţii Oficiului, cu atribuţii în monitorizarea nivelului taxelor de autorizare, nu au asigurat o minimă verificare a declaraţiilor formulate de organizatorii de jocuri.
Astfel, din aplicarea procentului legal al taxei de autorizare asupra veniturilor declarate de organizatorii de jocuri de noroc la distanţă şi compararea rezultatului obţinut cu taxele de autorizare declarate lunar, Curtea de Conturi a constatat diferenţe de taxă de autorizare care nu au fost declarate şi achitate la bugetul statului (venituri suplimentare) în sumă totală de 78,863 milioane de lei (66,267 milioane de lei aferentă anul 2022 şi de 12,596 milioane de lei aferentă anului 2023), la care se adaugă accesorii calculate până la data de 20 decembrie 2024 în sumă totală de 37,182 milioane de lei (dobânzi de întârziere în sumă de 7,436 milioane de lei şi penalitate de nedeclarare în sumă totală de 29,746 milioane de lei) în baza prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
Totodată, Curtea de Conturi a constatat că ONJN nu a analizat niciodată indicatorii activităţii desfăşurate de organizatorii de jocuri de noroc la distanţă, comunicaţi prin Declaraţiile lunare depuse de aceştia, comparativ cu datele existente în terminalele ce ar fi trebuit puse la dispoziţia ONJN de organizatorii de jocuri de noroc, potrivit prevederilor legale.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Din analiza auditorilor asupra datelor conţinute în declaraţiile lunare au rezultat o serie de neconcordanţe care, potrivit atribuţiilor legale, ar fi trebuit investigate de structurile de specialitate din cadrul ONJN (Direcţia de monitorizare şi Direcţia de control).
“Riscurile care ar fi trebuit analizate de ONJN sunt generate în principal de faptul că marea majoritate a operatorilor de jocuri online sunt înregistraţi în Malta, care impune, începând din luna aprilie 2021, un nivel minim al RTP (Return to player) de 85%, în scădere de la 92% în perioada anterioară, iar organizatorii de jocuri de noroc la distanţă pot ajusta procentul premiilor acordate jucătorilor prin setarea la diferite niveluri a RTP a jocurilor puse la dispoziţia jucătorilor. Potrivit raportului de audit, riscul fiscal neinvestigat/neanalizat de ONJN se poate materializa printr-o diferenţă de taxă lunară de autorizare ce poate rezulta în situaţia în care venitul/câştigul real al organizatorului de jocuri de noroc (GGR) nu este de 4% din totalul mizelor jucate, cât rezultă din declaraţiile lunare depuse (GGR 4%=100%-RTP 96%), ci unul mai mare, de peste 8% din totalul mizelor jucate (adică de aproximativ două ori mai mare)”, menţionează Curtea de Conturi.
Riscul de setare de către organizatori a unor valori diferite a RTP la jocurile online, în fapt mai mici decât cele declarate şi calculate pe baza indicatorilor din Declaraţiile lunare depuse de organizatorii de jocuri de noroc la distanţă poate determina: o potenţială diferenţă de taxă de autorizare nedeclarată de până la 1,8 miliarde lei în anul 2023; o potenţială diferenţă de taxă de autorizare nedeclarată de până la 1,2 miliarde lei în anul 2022; o potenţială diferenţă de taxă de autorizare nedeclarată de până la 0,1 – 0,6 miliarde lei, anual, în perioada 2019 – 2021.
Pe lângă abaterile constatate în ceea ce priveşte activitatea de monitorizare a jocurilor de noroc de la distanţă, în cadrul auditului au fost identificate neconformităţi şi pentru alte activităţi din competenţa ONJN, ca de exemplu: în perioada 2014 – 2023 nu au fost efectuate acţiuni de control la operatorii economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc la distanţă în ceea ce priveşte verificarea privind evidenţierea, declararea şi virarea la buget a taxelor specifice jocurilor de noroc la distanţă, precum şi privind cuantumul garanţiei în vederea acoperirii riscului de neplată a obligaţiilor faţă de bugetul consolidat al statului; în anul 2023, activitatea de supraveghere şi control a ONJN s-a desfăşurat fără a avea la bază un plan anual de control aprobat; activitatea Serviciului Promovare Joc Responsabil, structura cu atribuţii specifice din cadrul ONJN, se limitează doar la colectarea veniturilor proprii fără a fi iniţiate şi derulate activităţi şi programe conform scopului pentru care a fost înfiinţată această activitate: prevenirea dependenţei de jocuri de noroc, protecţia minorilor sau a altor grupuri vulnerabile.
Întrucât, cu prilejul auditului la ONJN s-au constatat abateri de conformitate care, luate individual sau cumulat, sunt deopotrivă semnificative şi generalizate, a fost formulată concluzie contrară. Curtea de Conturi a transmis Oficiului o serie de recomandări, cu scopul remedierii abaterilor constatate. Dintre acestea sunt menţionate: măsuri concrete pentru actualizarea procedurilor operaţionale ce vizează activitatea de autorizare a jocurilor de noroc; intrarea în legalitate a activităţii ONJN în privinţa asigurării accesului neîntrerupt, securizat, de la distanţă, la serverele situate pe teritoriul României, inclusiv la bazele de date de pe serverele centrale ale organizatorilor respectivi; măsuri operative care să conducă la iniţierea şi finalizarea în regim de urgenţă a unor misiuni de control la operatorii de jocuri de noroc la distanţă care să vizeze perioada de prescripţie a obligaţiilor fiscale asupra cărora ONJN are competenţă legală, astfel încât să fie avute în vedere cel puţin riscurile prezentate în raportul de audit, respectiv aspectele ce vizează diferenţele de taxă de autorizare care nu au fost declarate şi achitate la bugetul statului; analizarea cauzelor care au determinat neîndeplinirea atribuţiilor de monitorizare şi dispunerea de măsuri operative care să conducă la înlăturarea acestor cauze; măsuri pentru revizuirea procedurilor operaţionale aferente activităţii de supraveghere şi control.
Având în vedere aspectele constatate în legătură cu realizarea defectuoasă a activităţii de monitorizare a jocurilor de noroc la distanţă, Curtea de Conturi analizează posibilitatea sesizării organelor de urmărire penală.
Raportul de audit de conformitate privind activitatea de autorizare, monitorizare şi controlul jocurilor de noroc desfăşurată de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc poate fi accesat pe site-ul instituţiei.
Punctul de vedere transmis de Superbet:
În legătură cu materialele publicate de către platformele G4Media și Economedia, în data de 21 februarie, în care se invocă activități de control realizate de Curtea de Conturi la Oficiul Național de Jocuri de Noroc (ONJN) și implicația acestora asupra operațiunilor companiei noastre, dorim să facem următoarele precizări:
-
Operarea jocurilor de noroc online prin intermediul unei societăți care are sediul în afara României a fost posibilă încă de la momentul reglementării acestora, în anul 2015. După modificările legislative care au vizat OUG 77/2009 și care au intrat în vigoare in octombrie 2023, a fost introdusă o nouă condiție de licențiere în sarcina organizatorilor de jocuri de noroc online, respectiv stabilirea unui sediu permanent pe teritoriul României, modificare care, de altfel, are relevanță doar din perspectivă fiscală. Deținătorii de licență au avut la dispoziție 6 luni pentru a se conforma noilor condiții legislative.
-
La data intrării în vigoare a noilor condiții de licențiere, Grupul Superbet opera două website-uri prin intermediul a două societăți distincte – Superbet Interactive Limited și, respectiv, MJP Interactive Limited. Fiecare dintre aceste societăți deținea licență proprie de operare a jocurilor de noroc online.
-
În urma unui proces intern care a presupus analizarea modului în care cele două companii își vor desfășura activitatea în noul context legislativ, a fost luată decizia ca Grupul Superbet să-și defășoare activitatea de jocuri de noroc la distanță prin intermediul unei singure companii. Astfel că, operațiunile a fost preluate în întregime de societatea MJP Interactive Ltd în baza unui contract de transfer de activitate.
-
După preluarea activității, Superbet Interactive Ltd, conform cadrului legislativ, nu mai îndeplinea condițiile avute în vedere la acordarea licenței. Ca atare, Superbet Interactive Ltd a comunicat încetarea voluntară a activității ca urmare a preluării activității de către MJP Interactive Ltd. Prin urmare, afirmația conform căreia încetarea activității a avut loc din cauza imposibilității stabilirii sediului permanent este falsă.
-
Odată cu preluarea activității, MJP Interactive Ltd a preluat informațiile care sunt disponibile în serverul de siguranță și serverul în oglindă. Prin urmare, pot fi accesate, în continuare, de către autoritățile publice competente, toate informațiile cu privire la sesiunile de joc de la începutul operării activității online în România de către Grupul Superbet.
-
Trebuie subliniat faptul că toată infrastructura tehnică, precum și resursele operaționale și umane care au fost folosite de Superbet Interactive Ltd pentru a opera www.superbet.ro, au fost preluate de către MJP Interactive Ltd. Transferul activității s-a făcut cu asigurarea continuității tuturor fluxurilor și eliminarea oricăror riscuri cu privire la perturbarea operațiunilor sau limitarea accesului clienților la servicii.
De asemenea, este important de precizat faptul că, în perioada 2012 – 2024, din punct de vedere fiscal, Superbet a achitat către statul român taxe în cuantum de 6.31 miliarde RON (1.31 miliarde Euro).
În concluzie, compania noastră își desfășoară activitatea în deplină conformitate de operare, legală și fiscală, având la baza principii solide de guvernanță corporativă, care au ca scop dezvoltarea sustenabilă a modelului nostru de business.
Rămânem deschiși, ca de fiecare dată, să purtăm un dialog transparent cu partenerii media pentru a clarifica orice subiect legat de activitatea companiei noastre.
