Sursa foto: Unsplash Lucian B
Numărul de sosiri ale turiştilor în unităţile de cazare din România a crescut cu 47,7%, în primele opt luni ale anului, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020, în timp ce numărul înnoptărilor s-a majorat cu 45%, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS) și citate de Agerpres.
Conform INS, în primele opt luni ale anului, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 6,437 milioane de persoane, iar înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au fost de 14,733 milioane.
În această marjă, din numărul total de sosiri, cel al turiştilor români au reprezentat 92,6%, în timp ce turiştii străini au înregistrat un procent de doar 7,4%. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei veniţi din Europa (79,7% din total turişti străini), dintre aceştia 76,6% provenind din ţările UE.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
De asemenea, din numărul total de înnoptări, cele ale turiştilor români au reprezentat 92,9%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au înregistrat o pondere de 7,1%. În acelaşi timp, cea mai mare pondere a înnoptărilor turiştilor străini în structurile de primire turistică au deţinut-o cei sosiţi din Europa (78% din total turişti străini), iar dintre aceştia 75,8% au provenit din statele membre UE.
În acest context, durata medie a şederii a fost de 2,3 zile în cazul turiştilor români, respectiv de 2,2 zile pentru categoria de turişti străini.
Statistica oficială arată indici de utilizare netă a locurilor de cazare turistică mai mari, în perioada 1 ianuarie – 31 august 2021, la hoteluri (33,6%), bungalouri (27,9%), vile turistice (27,6%), spaţii de cazare pe nave (24,1%), campinguri (22,7%), căsuţe turistice (22,6%), popasuri turistice (21,6%), hosteluri şi pensiuni turistice (fiecare cu câte 19,1%) şi pensiuni agroturistice (18,6%).
Pe judeţe, în primele opt luni ale anului în curs, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în: Constanţa (1,098 milioane persoane), Braşov (678.400 persoane), Bucureşti (544.900 persoane), Bihor (295.900 persoane), Prahova (285.100 persoane), Suceava (273.200 persoane), Sibiu (272.600 persoane), Vâlcea (261,600 persoane), Cluj (259.200 persoane) şi Mureş (242.800 persoane).
La capitolul înnoptări, valori mai mari s-au consemnat în judeţele: Constanţa (3,963 milioane), Braşov (1,334 milioane), municipiul Bucureşti (958.100), Bihor (797.000), Vâlcea (722.900), Prahova (598.200), Suceava (553.700), Mureş (499.300), Sibiu (475.600), Cluj (453.200), Caraş-Severin (389.200), Covasna (312.400) şi Timiş (265.000).
Pe categoria de ţări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (63.300), Italia (39.400), Franţa (30.300), Ungaria (27.200), Polonia (27.000), Israel (26.000), SUA (25.200) şi Republica Moldova (18.600)
Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost, în primele opt luni ale acestui an, de 4,375 milioane, în creştere cu 18% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile vizitatorilor străini în România, reprezentând 81,7% cel rutier, respectiv 14,2% cel aerian, din numărul total al sosirilor.
În primele opt luni din 2021, plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost de 7,540 milioane, în creştere cu 8,1% comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 august 2020, iar mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate (70,2% rutier şi 29,2% aerian).
Raportat la luna august 2020, în aceeaşi lună a anului curent sosirile turiştilor în unităţile de cazare din România au crescut cu aproape o treime (32,9%), în timp ce numărul înnoptărilor s-a majorat cu 30,3%.
Astfel, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică au însumat circa 1,73 milioane de persoane, în intervalul de referinţă, iar înnoptările au ajuns la 4,491 milioane.
Potrivit sursei citate, din numărul total de sosiri raportat în luna august a acestui an cele ale turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 91,2%, în timp ce turiştii străini doar 8,8%. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (82,4% din total turişti străini), iar dintre aceştia 78,2% au sosit din ţările Uniunii Europene (UE).
Din numărul total de înnoptări, cele ale turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 92,9%, în timp ce turiştii străini au înregistrat o pondere de 7,1%. Totodată, cea mai mare pondere a înnoptărilor a aparţinut celor sosiţi din Europa (79,9% din total turişti străini), dintre care 75,8% provin din statele UE.
Datele INS relevă faptul că durata medie a şederii a fost, în august, de 2,6 zile la turiştii români, respectiv de 2,1 zile în cazul turiştilor străini.
Ca indice de utilizare netă a locurilor de cazare, o pondere mai mare s-a înregistrat la hoteluri (57,5%), vile turistice (49%), bungalouri (43,3%), sate de vacanţă (36,7%), căsuţe turistice (35,8%) hosteluri (35,1%), popasuri turistice (33,7%), pensiuni turistice (33,3%), pensiuni agroturistice (32,4%) şi campinguri (30,5%).
La nivelul lunii august, sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost de 1,054 milioane persoane, în creştere cu 115,1% faţă de acelaşi interval din 2020. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile din străinătate, reprezentând 78,8%, respectiv 17,3% din numărul total de sosiri.
În schimb, plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în număr de 1,688 milioane de persoane, în creştere cu 71,9% raportat la intervalul de referinţă. În acelaşi timp, mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate (62,0%, respectiv 37,5% din numărul total de plecări).