Bulgaria și România în Spațiul Schengen: Controale flexibile la granița dintre cele două țări încă 6 luni

Intrarea Bulgariei în spațiul Schengen urmează să aducă o abordare adaptată a controalelor la frontiera cu România, axată pe flexibilitate și inspecții specifice. Această strategie urmărește să sporească securitatea fără a împiedica turismul, comerțul sau călătoriile zilnice, scrie Novinite.

Mai jos sunt prezentate principalele evoluții, politici și implicații legate de schimbările viitoare.

Controale de frontieră flexibile

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

• Abordare personalizată: Bulgaria și România vor decide în mod independent cum și unde să efectueze controale la frontieră. Acest lucru urmează principiile Codului frontierelor Schengen, care permite discreția internă pentru gestionarea frontierelor.
• În primele șase luni de la aderare, controalele vor rămâne la frontiera româno-bulgară, dar vor fi discreționare, nu sistematice.
• Verificările pot avea loc la punctele de trecere a frontierei sau la câțiva kilometri în interiorul țării, așa cum se practică în unele regiuni ale UE, cum ar fi frontiera germano-franceză de lângă Kehl.

Controale bazate pe riscuri:

Vor fi oprite numai vehiculele și persoanele identificate ca prezentând un risc ridicat, asigurându-se astfel gestionarea eficientă a frontierelor și, în același timp, combaterea criminalității transfrontaliere. Comisarul-șef Anton Zlatanov de la Poliția de frontieră bulgară a subliniat că această abordare este menită să evite perturbările pentru călători, turiști și întreprinderi.

Infrastructură și logistică

Îmbunătățirea fluxului de trafic:

• Infrastructura de la poduri și feriboturi, care provoacă în prezent întârzieri, va fi optimizată.
  Cântarele pentru cântărirea vehiculelor grele vor rămâne la locul lor, dar software-ul actualizat de gestionare a traficului vizează reducerea congestionării.
• O nouă linie de feribot: Bulgaria este pregătită să deschidă o nouă linie de feribot cu România, deși întârzierile din partea română au blocat progresul. Cooperarea dintre cele două țări rămâne puternică, ambele părți depunând eforturi pentru a rezolva problemele logistice.

Schimbări operaționale mai ample

Reorganizarea poliției de frontieră:

• Bulgaria intenționează să își reorganizeze operațiunile poliției de frontieră prin integrarea serviciilor vamale și de control al frontierelor.
• Resursele vor fi realocate pentru a aborda securitatea frontierelor externe și alte domenii cu prioritate ridicată.
  Zlatanov a precizat că nu sunt planificate concedieri; în schimb, accentul va fi pus pe creșterea eficienței.
  Progrese politice și diplomatice

Sprijinul României: România a jucat un rol esențial în sprijinirea candidaturii Bulgariei la spațiul Schengen, contribuind la progresele recente.

Fostul ministru de interne Tsvetlin Yovchev a lăudat eforturile României, subliniind rolul acestora în accelerarea pregătirii Bulgariei pentru Schengen.

Acorduri la nivelul UE:

Bulgaria, România, Ungaria și Austria au semnat recent un acord care prevede măsuri tranzitorii, inclusiv menținerea controalelor temporare la frontiere timp de șase luni după aderarea la Schengen.

Cu toate acestea, la frontiera dintre Bulgaria și Grecia vor fi eliminate imediat controalele, ceea ce reflectă încrederea în securitatea frontierelor din regiune.

Aprobarea parlamentului olandez: Surse de la Haga au indicat că nu se așteaptă nicio opoziție din partea parlamentului olandez cu privire la aderarea Bulgariei. Aprobarea parlamentară este necesară înainte de reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 12 decembrie, care se așteaptă să finalizeze decizia, mai notează publicația citată.

Implicații pentru migrație și securitate

Preocupări legate de migrație: În timp ce Austria continuă să își exprime îngrijorarea cu privire la migrație, Bulgaria a depus eforturi pentru a soluționa această problemă prin consolidarea securității la frontiere.

Sprijinul suplimentar, inclusiv desfășurarea de echipe comune de frontieră din Austria, Ungaria și România, vizează consolidarea frontierelor externe ale Bulgariei cu Turcia.

Politici de frontieră echilibrate:

Controalele discreționare sunt menite să vizeze riscuri precum traficul de droguri și contrabanda cu persoane, fără a perturba călătoriile legale.

Eforturile de a asigura călătorii fără probleme pentru turiști și întreprinderi subliniază angajamentul Bulgariei de a-și menține rolul de partener de încredere în cadrul Schengen.

Etapele următoare

Aderarea deplină a Bulgariei și a României la Schengen va începe probabil la 1 ianuarie 2025, în urma deciziei Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 12 decembrie 2024. Timp de șase luni după aderare, controalele la frontiera cu România vor fi ajustate treptat, integrarea deplină în cadrul Schengen fiind prevăzută pentru mijlocul anului 2025.

Context

Intrarea mult așteptată a Bulgariei și a României în Spațiul Schengen a fost parțial realizată la 31 martie 2024. Această dată a marcat o etapă importantă pentru ambele țări, deoarece frontierele interne aeriene și maritime nu mai necesită controale.

Decizia a fost aprobată în decembrie 2023, după ani de pregătire. Această evoluție este rezultatul eforturilor persistente ale națiunilor de a îndeplini standardele necesare, inclusiv consolidarea securității frontierelor și combaterea criminalității și a migrației transfrontaliere.

Sprijinul Comisiei Europene: Comisia Europeană a salutat cu fermitate decizia istorică, recunoscând nivelul ridicat de angajament al Bulgariei și României față de cerințele Schengen. Aceasta include punerea în aplicare cu succes a proiectelor-pilot menite să accelereze procedurile de azil și să îmbunătățească securitatea frontierelor.

Cooperare consolidată: În paralel cu aderarea lor la Schengen, Bulgaria și România și-au demonstrat în continuare angajamentul prin lansarea cadrelor de cooperare la începutul anului 2024. Aceste cadre au fost concepute pentru a consolida controalele comune la frontiere și în domeniul migrației, contribuind la efortul european mai larg de a aborda provocările de securitate la frontierele externe. În plus, a fost instituită o inițiativă regională privind cooperarea polițienească, care implică națiuni precum Austria, Grecia, Ungaria și Slovacia. Această inițiativă vizează combaterea criminalității transfrontaliere și abordarea altor provocări de securitate de-a lungul rutelor Balcanilor de Vest și Mediteranei de Est.

Context istoric

Bulgaria și România se pregătesc de ani de zile pentru aderarea deplină la Schengen. În 2011, Comisia Europeană a confirmat că ambele țări au îndeplinit toate criteriile necesare pentru a adera la spațiul Schengen. Cu toate acestea, preocupările politice și de securitate, în special legate de migrație, au întârziat integrarea lor deplină.

Spațiul Schengen, care a început ca un proiect interguvernamental în 1985 între cinci țări – Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos – s-a extins de atunci pentru a include majoritatea membrilor Uniunii Europene (UE). În prezent, acesta reprezintă cea mai mare zonă de liberă circulație din lume, acoperind 27 de țări din UE și patru țări din afara UE. Eliminarea controalelor la frontierele interne a fost una dintre cele mai importante realizări ale UE, promovând nu numai libera circulație a persoanelor, ci oferind și beneficii economice considerabile membrilor săi.

Beneficii economice: Spațiul Schengen stimulează în mod semnificativ economia Europei, permițând bunurilor, serviciilor și lucrătorilor să circule liber peste frontiere, fără întârzieri. Acest lucru a făcut regiunea mai atractivă atât pentru afaceri, cât și pentru turism, integrând și mai mult economiile statelor membre.

Contribuția Bulgariei și a României la securitatea UE

Ambele țări și-au dovedit constant angajamentul față de securitatea UE, în special în ceea ce privește protecția frontierelor. În calitate de membri-cheie în protejarea frontierelor externe ale Spațiului Schengen, acestea au depus eforturi constante pentru a face față provocărilor legate de migrație și pentru a preveni criminalitatea transfrontalieră. Rolul lor în asigurarea securității frontierelor UE a fost fundamental în pregătirea aderării lor la spațiul Schengen.

Prin intermediul inițiativei de cooperare polițienească regională, Bulgaria și România își propun să își continue rolul activ în abordarea unor probleme precum traficul de persoane, contrabanda cu droguri și migrația ilegală – eforturi care vor aduce beneficii nu numai propriei lor securități, ci și celei din Spațiul Schengen extins.