Johan Meyer, Franklin Templeton / Sursa foto: Inquam Photos / Alexandru Busca
Fondul Proprietatea are în continuare în plan listarea unor participații minoritare la Aeroporturi București, Portul Constanța și Salrom, pe modelul listării unei participații în Hidroelectrica, însă nu există încă un plan bine definit și un calendar clar pentru a replica această procedură la celelalte companii de stat, a declarat, într-un interviu pentru Economedia, Johan Meyer, Director General al Franklin Templeton București și Manager de portofoliu al Fondului Proprietatea.
Astfel, dacă la Salrom a fost numit recent un nou consiliu de administrație, iar guvernanța și managementul reprezintă unul dintre pilonii cheie pentru listarea unei companii, tot nu există claritate cu privire la calendarul în care ar putea avea loc o potențială tranzacție. Iar în ceea ce privește Aeroporturi București situația este mai neclară, după ce Fondul Proprietatea a contestat recent numirea noului board, considerând că procesul nu a fost desfășurat în mod corespunzător. Economedia a scris, anterior, că, din cei 7 membri aleși ai noului consiliul de administrație, cinci sunt funcționari publici, deși legea prevede doar două locuri pentru funcționari, iar niciunul dintre candidați nu are experiență relevantă în activitatea de audit, deși unul dintre membrii CA trebuie să îndeplinească acest criteriu.
Amintim că, în această primăvară, ministrul finanţelor Marcel Boloş spunea că se va opune vânzării participațiilor mari încă deținute de Fondul Proprietatea. În schimb, Ministerul Finanțelor dorește ca Fondul să cofinanțeze crearea de fonduri de private equity prin intermediul PNRR. Johan Meyer spune însă că o astfel de strategie ridică îngrijorări cu privire la viabilitate. Potrivit lui, un astfel de sistem ar necesita folosirea fluxului de numerar de la companii din portofoliul Fondului, precum Aeroporturi București, Portul Constanța, Salrom, și „blocarea” fondurilor „pentru o perioadă semnificativă” prin aceste investiții private equity, fără a vedea prea curând randamente. Acest tip de investiție ar fi, astfel, un „vehicul hibrid foarte complicat”, spune Meyer, care consideră însă că o alternativă mai viabilă o pot reprezenta investițiile directe în capital privat.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Fondul Proprietatea a atins pragul de răscumpărări de 10% din capitalul social pe care le poate face în acest an, dar urmărește să continue programul de răscumpări și pe viitor, susține Johan Meyer. Amintim că, recent, Ministerul Finanțelor, acționar minoritar al FP, a încercat să oprească programului de răscumpărări, spunând că vrea să conserve patrimoniul Fondului. Acționarii au respins, însă, această cerere.
Johan Meyer nu a dorit să comenteze faptul că șefii Franklin Templeton au primit bonusuri de 17 milioane de euro pentru listarea Hidroelectrica care a avut loc anul trecut, după cum scria Ziarul Financiar aici, și nici nu a detaliat cine au fost persoanele care au primit aceste bonusuri.
Amintim că Fondul Proprietatea a numit listarea Hidroelectrica „un succes […] ţinând cont de nivelul ridicat de interes al investitorilor”. Însă Ziarul Financiar mai scria că FP a raportat pierderi contabile de circa 900 milioane de lei în 2023. Johan Meyer susține că aceasta este doar o „ajustare contabilă”, însă nu a explicat de ce a avut loc.
În ce privește faptul că, la listare, Fondul a vândut acţiunile Hidroelectrica la preţul de 104 lei pe acţiune, sub preţul maxim din ofertă şi cu 17% sub cel contabil, Johan Meyer explică faptul că a fost nevoie de o reducere „pentru a stimula investitorii”, altfel „ nu am fi avut niciodată un IPO”.
Interviul integral:
Economedia: Ați avut recent adunarea acționarilor și mandatul Franklin Templeton a fost prelungit pentru un an. Ne puteți spune care sunt planurile dumneavoastră pentru anul viitor și care sunt discuțiile cu ceilalți acționari cu privire la viitorul administrator al Fondului Proprietatea?
Johan Meyer: Mandatul pentru Franklin Templeton a fost prelungit cu un an, începând cu aprilie 2025. Desigur, acest lucru se întâmplă în contextul unui proces de selecție în curs. Comitetul Reprezentanților a anunțat vineri că intenționează să emită un RFP (request for proposal) în perioada următoare și că acesta va fi un proces în două etape (UPDATE Acesta a fost emis). Aceștia vor evalua RFP-urile inițiale și apoi vor fi invitați să prezinte RFP-uri mai detaliate după ce vor primi toate răspunsurile. Acest lucru este făcut de Comitetul Reprezentanților.
Suntem foarte bucuroși să vedem că diferitele puncte au fost aprobate în timpul adunării acționarilor, inclusiv nu numai mandatul pentru Franklin Templeton, ci și numirea consultantului Comitetului și criteriile de selecție.
În ceea ce privește abordarea în timpul continuării mandatului pentru Franklin Templeton, suntem foarte încântați să vedem că majoritatea acționarilor au aprobat contractul de administrare a investițiilor în forma sa actuală. Asta înseamnă că nu există nicio abatere majoră de la strategia pe care am urmat-o în trecut, care este într-adevăr axată pe crearea de valoare pentru toți acționarii prin mecanismele pe care le avem la dispoziție, inclusiv plata dividendelor, răscumpărările și, bineînțeles, există, de asemenea, un accent pe crearea de valoare în investițiile subiacente, care este în acest moment concentrată în Aeroporturile București, Portul Constanța, Salrom și așa mai departe.
Economedia: Îmi puteți explica care sunt următorii pași pentru selectarea unui nou administrator al Fondului Proprietatea?
Johan Meyer: Așa cum am menționat, RFP-ul va fi emis de Comitetul Reprezentanților foarte curând, în câteva zile. Aceasta va fi public, astfel încât orice parte interesată poate răspunde la această cerere de ofertă, iar Comitetul va evalua și va solicita o cerere de ofertă mai detaliată într-o etapă ulterioară. Evident, nu pot comenta în numele Comitetului Reprezentanților așa că nu pot vorbi cu adevărat despre calendarul anticipat, dar, evident, este un proces destul de important și, în interesul acționarilor, care trebuie realizat în mod corespunzător, dar care trebuie, de asemenea, încheiat cât mai curând posibil, pentru a oferi claritate cu privire la manager și la strategia privind calea de urmat.
Economedia: Ne puteți da câteva cifre despre programele de răscumpărare? Ce aveți în plan pentru anul viitor?
Johan Meyer: Există o nouă legislație în vigoare care limitează programul de răscumpărare la 10% din capitalul social. Cu oferta publică de cumpărare care tocmai a fost încheiată, am atins limita de 10% pe care o avem la dispoziție pentru 2024 și este logic să continuăm să urmărim același lucru și pentru viitoarele programe de răscumpărare. Cred că ne oferă un mecanism de a returna numerar acționarilor și, în mod clar, a fost unul dintre mecanismele prin care am reușit să generăm randamente pentru acționari.
Economedia: La ultima adunare a acționarilor, ministrul de Finanțe a cerut oprirea programului de răscumpărări. Vă așteptați și are Ministerul de Finanțe posibilitatea de a opri programele de răscumpărare anul viitor, în următorul an de mandat?
Johan Meyer: Această propunere a fost respinsă de majoritatea acționarilor, ceea ce cred că oferă o dovadă foarte clară și o înțelegere a provenienței randamentelor și a modului în care valoarea este creată și transmisă acționarilor Fondului. Desigur, orice acționar poate veni cu propunerile sale la viitoarele adunări ale acționarilor, dar vom continua să dialogăm nu numai cu Ministerul de Finanțe, ci și cu ceilalți acționari ai noștri, în ceea ce privește strategia viitoare și executarea acțiunilor corporative, cum ar fi răscumpărările și dividendele.
Economedia: Ministerul Finanțelor a dorit ca Fondul Proprietatea să cofinanțeze crearea de fonduri de private equity prin intermediul PNRR. Puteți să ne spuneți dacă a existat o actualizare în acest sens, dacă ați fost informat cu privire la această propunere, dacă poate fi pusă în aplicare sau dacă acesta este un obiectiv pentru Franklin Templeton?
Johan Meyer: Suntem conștienți de acest lucru doar pentru că a fost propus ca punct pe ordinea de zi a ședințelor anterioare ale acționarilor. Privind-o ca un fond de investiții și implicațiile executării unei astfel de strategii, ne determină să avem multe îngrijorări cu privire la viabilitatea unei astfel de strategii. Pentru că, dacă vă gândiți care ar fi implicațiile, unu, va exista un portofoliu moștenit, cum ar fi Aeroporturi București, Portul Constanța, Salrom și așa mai departe, și apoi se va folosi fluxul de numerar din acesta pentru a investi în fonduri de private equity. Banii din aceste fonduri de capital privat vor fi blocați pentru o perioadă semnificativă, mă refer aici la mulți ani, înainte de a vedea cu adevărat randamentele din aceste fonduri. Între timp, există posibilitatea să nu existe lichidități disponibile pentru acționari. Acest lucru creează un vehicul hibrid foarte complicat. Prin urmare, din punctul de vedere al gestionării fondurilor, cel puțin în situația în care ne aflăm acum, nu credem că acest lucru este viabil sau în interesul direct al acționarilor.
În ceea ce privește investițiile directe în capital privat, în cazul în care se decide cu privire la o investiție individuală și ai vizibilitate și control asupra duratei investiției, a structurii investiției, a termenului potențial de ieșire, acest lucru devine mai viabil deoarece se negociază fiecare investiție individuală. Așadar, cred că aceasta este o perspectivă total diferită în comparație cu investițiile în fonduri.
Economedia: Dacă am înțeles corect, vă rog să mă corectați dacă nu am înțeles, fondul prioritizează valoarea pe termen scurt pentru investitori mai degrabă decât valoarea potențială pe termen lung?
Johan Meyer: Nu, cu siguranță nu vreau să o spun în acest mod. Cred că ceea ce trebuie luat în considerare este faptul că există o perioadă foarte lungă între efectuarea unei investiții inițiale. Nu există niciun control asupra investițiilor subiacente, deoarece sunt doar un partener limitat într-un fond de private equity. Nu negociezi investițiile subiacente sau termenii acestora. Așadar, ești cu adevărat la mila acelui manager de fonduri de capital privat. În plus, plătești comisioane acelui administrator de fonduri, iar Fondul Proprietatea percepe deja comisioane.
Dacă investești într-un fond de private equity pentru acționarii Fondului, dublezi comisioanele. În timp ce în cazul unei investiții directe în private equity, ar fi similar cu portofoliul actual în care avem participații directe, diferența fiind că fiecare investiție în parte ar fi negociată individual, termenii acesteia, intervalul de timp, vizibilitatea pe ciclul de viață al investiției, deci intrarea, ieșirea.
Economedia: Vorbeați despre posibile alte listări precum Salrom și Aeroporturi București. Puteți să ne spuneți care este stadiul discuțiilor pentru a face acest lucru?
Economedia: Contrapartea principală pentru listarea acestor companii ar fi Ministerul Transporturilor și Ministerul Economiei, în calitate de acționar majoritar al companiilor respective. Continuăm să colaborăm cu Salrom și cu acționarul majoritar în această privință. Suntem încântați să constatăm că a fost numit un consiliu de administrație la Salrom, deoarece guvernanța și managementul reprezintă unul dintre pilonii cheie ai unei companii care este în măsură să fie listată. Așadar, vom continua să purtăm discuții în această privință, dar, din păcate, nu există nicio claritate cu privire la calendarul în care ar putea avea loc o potențială tranzacție.
Aeroporturi București, cred, este chiar mai în urmă. Da, a fost numit un board, dar noi am contestat numirea acelui board pe baza faptului că procesul nu a fost desfășurat în mod corespunzător și că membrii nu au fost selectați în conformitate cu legislația privind guvernanța corporativă.
Economedia: Intenționați să aveți o nouă procedură de selecție la Aeroporturi București? Este aceasta intenția dumneavoastră?
Johan Meyer: Ei bine, intenția pentru oricare dintre aceste procese este de a avea un CA calificat și experimentat care să îndeplinească toate cerințele legislative pentru a oferi oricărei companii șanse maxime de succes în executarea planului său de afaceri. În acest moment numirea boardului de la Aeroporturi București face obiectul unui litigiu și vom vedea cum se va desfășura procesul de aici încolo. Dar ceea ce este clar este că nu am fost mulțumiți de modul în care s-a derulat procesul și de rezultatul acestuia.
Economedia: Îmi puteți spune de ce credeți că fondurile de pensii vând acțiuni Fondul Proprietatea? Ele aveau o deținere de 31% înainte și acum au ajuns la 8%. Ce părere aveți despre acest lucru?
Johan Meyer: Nu pot comenta deciziile de investiții luate de acționarii noștri. Ceea ce am văzut este că a existat o schimbare semnificativă între deținerile investitorilor instituționali și investitorii de retail. Am văzut acest lucru în cadrul adunării acționarilor pe care am avut-o vineri. Dar ceea ce pot spune este că vom continua să ne angajăm cu toți acționarii noștri pe aceeași bază. Iar interesul nostru ca administrator de fonduri este să creăm valoare pentru acționari. Deci, indiferent dacă este vorba de un acționar instituțional sau de un acționar de retail, abordarea este aceeași.
Economedia: Am văzut în raportul financiar că șefii Franklin Templeton au primit bonusuri de 17 milioane de euro pentru listarea Hidroelectrica. Nu s-a menționat cine a primit aceste bonusuri. Ne puteți explica cine le-a primit? Și ce ați făcut cu bonusurile?
Johan Meyer: Din păcate, nu pot comenta acest lucru. Orice plată legată de bonusurile plătite este o obligație contractuală între angajați. Și, desigur, aceste plăți au fost finanțate din taxele care provin de la Fondul către Franklin Templeton. Deci, nu constituie un cost suplimentar pentru Fondul Proprietatea.
Economedia: Dar este acesta un secret contractual? Nu ar trebui să știe toată lumea cine a primit bonusurile?
Johan Meyer: Informațiile sunt publice. Ceea ce ar fi trebuit să fie făcut public a fost făcut public în situațiile financiare.
Economedia: Ați menționat că listarea Hidroelectrica a fost un succes pentru Fondul Proprietatea dat fiind nivelul de interes. Și am văzut că Fondul a raportat pierderi anul trecut. Iar prețul maxim de ofertă a fost sub prețul contabil. Puteți explica situația?
Johan Meyer: Pierderea este o ajustare contabilă bazată pe diferența dintre ceea ce a fost contabilizat la VAN și ceea ce a fost prețul final de vânzare al activului. Și este tipic, este normal ca un activ, atunci când este listat sau vândut, să se vândă cu o mică reducere sau cu o reducere față de valoarea purtătoare pentru a stimula investitorii într-o tranzacție. Dacă vă gândiți bine, dacă vindeți la un preț la care investitorii nu văd nicio valoare în participarea la listare sau la tranzacție, nu veți avea niciun investitor. Așadar, trebuie să aveți ceva pe masă pentru ca investitorii să fie interesați atunci când participă la IPO. Am comunicat acest lucru anterior. Acesta este un proces care a fost executat cu sprijinul a numeroși consilieri, bănci de investiții și a fost văzut de Consiliul de Administrație al Hidroelectrica, de Consiliul de Nominalizare al Fondului Proprietatea. Deci, prin toate măsurile, a fost un succes pentru Fondul Proprietatea, dar și pentru piața de capital din România și pentru țară în ansamblu.
Economedia: Trebuie să recunosc că nu înțeleg. Care erau fost riscurile minimizării diferenței dintre prețul maxim de ofertă și prețul contabil, pentru că a fost o diferență de 17%. Care au fost riscurile și diferența nu putea fi puțin mai mică?
Johan Meyer: Atunci când treceți prin ceea ce se numește un exercițiu de book build, există o perioadă semnificativă de marketing către potențialii investitori înainte de IPO – educarea investitorilor de către băncile de investiții, de către companie și acest lucru duce la ceea ce se numește un book build. Astfel, investitorii indică apoi cât de mult ar fi dispuși să cumpere, la ce preț. Acest lucru influențează cu adevărat succesul tranzacției. Trebuia să avem un anumit tip de reducere pentru a putea vinde acțiunile. Dacă nu ar fi existat niciun discount, nu am fi avut niciodată un IPO. Este simplu.