Sursa foto: Facebook/ Transelectrica
Victor Moraru, vicepreședinte demisionar de la super-agenția companiilor de stat AMEPIP, a ajuns pe lista finală a noilor membri în Directoratul Transelectrica, arată informațiile obținute în exclusivitate de Economedia. În noul Directorat va rămâne și Ștefăniță Munteanu, actual președinte al Directoratului, care ar fi susținut de premierul Marcel Ciolacu. Totodată, vor rămâne și alți doi membri actuali ai Directoratului, respectiv Florin Tătaru și Cătălin Nadolu. Cel de-al cincilea membru va fi Gheorghe Bolintineanu, director general al filialei SMART SA a Transelectrica și președinte PSD Ilfov, conform informațiilor Economedia. Pe scurt, niciunul dintre cei cinci viitori directori ai Transelectrica nu are experiența necesară pentru o companie energetică, cu atât mai puțin una strategică. Cei cinci noi membri ai Directoratului vor fi numiți luni.
Compania strategică Transelectrica, cu capital majoritar de stat, are un rol-cheie în sistemul energetic, gestionând rețeaua electrică de transport. Transelectrica are o miză uriașă în următoarea perioadă, ținând cont că urmează să primească circa 424 de milioane de euro bani europeni prin Fondul de Modernizare pentru dezvoltarea infrastructurii energetice naţionale.
Transelectrica, monopolul transportului de electricitate din România, își selectează în această perioadă Directoratul format din cinci membri, posturi foarte bine plătite, ca toate cele de la companiile energetice de stat. Compania este condusă în sistem dual, adică atât prin Directorat, cât și prin Consiliul de Supraveghere. Majoritatea companiilor de stat din România trebuie să își selecteze conducerea „corporatistă”, pe patru ani, printr-un proces de selecție corect și transparent, iar Transelectrica se supune de asemenea acestei obligații. În prezent, compania este condusă de un Directorat provizoriu format din Ștefăniță Munteanu, Florin Cristian Tătaru, Cătălin Constantin Nadolu și Bogdan Toncescu.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Cine sunt cei cinci „finaliști”
Victor Moraru este unul dintre apropiații lui Marian Neacșu, considerat eminența cenușie a guvernului și omul care controlează agenda premierului Marcel Ciolacu. Moraru este în prezent vicepreședinte interimar (după ce și-a dat demisia) al super-agenției care controlează companiile de stat AMEPIP. Moraru va conduce AMEPIP și în următoarele șase luni, deși și-a dat demisia din cauza unor suspiciuni de incompatibilitate și conflict de interese – mai precis Moraru a numit oameni în comisia de selecție care urma să îl numească pe el. Premierul Marcel Ciolacu spunea despre această situație: „Buni-răi, cum au fost aleși, interimatul trebuia continuat de către cineva”. Economedia a explicat, aici, de ce premierul Marcel Ciolacu pare dispus să sacrifice miliardele de euro din PNRR pentru oameni legați de funcții la AMEPIP.
Totodată, amintim că și comisia de nominalizare a Directoratului Transelectrica este condusă de Alexandru-Cristian Vasilescu care, potrivit avertizorului de integritate Ștefan Jicol, fost director în SGG, este finul lui Marian Neacșu, apropiat de Victor Moraru. Vasilescu este, de asemenea, și membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica.
Alexandru-Cristian Vasilescu a fost numit Consiliul de Supraveghere al Transelectrica, la rândul său, printr-o selecție a unei comisii formate din cinci membri, dintre care doi erau funcționari ai AMEPIP, instituția condusă anterior de Victor Moraru și aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului, un expert al companiei de recrutare Pluri Consultants recrutată tot de AMEPIP și de doi reprezentanți ai Secretariatului General al Guvernului, condus chiar de Marian Neacşu.
Ștefăniță Munteanu este actualul președinte al Directoratului Transelectrica. G4Media a scris anterior că el a fost consilier județean pe listele PSD Buzău, fieful lui Marcel Ciolacu, actualul premier și președinte al PSD. Anterior, el nu ocupase niciodată un post similar într-o companie atât de complexă și experiența lui în general în domeniul energetic este limitată. El a ocupat poziții în eșalonul trei în companii energetice. „Nu este cunoscut ca manager de top în domeniu la acest nivel”, au declarat pentru G4Media mai multe surse din piața energiei. Ștefăniță Munteanu ar fi susținut de premierul Marcel Ciolacu în funcție.
Buzoian de origine, el are doar o diplomă de licență ca economist la Universitatea Româno-Americană. Până la numirea ca șef al Transelectrica, el a lucrat din 2019 la filiala din Buzău a unei alte firme cu capital de stat, Electrica Furnizare S.A, potrivit declarației de avere și CV-ului oficial.
Anterior, a fost consilierul unui secretar de stat la Ministerul Apelor și Pădurilor (2018 – 2019), consilier la Secretariatul general al guvernului (2017), secretar general adjunct la Ministerul Turismului (2017), inspector asistent la Primăria Racovițeni din Buzău (2012-2016), administrator la propria firmă Uno Art Construct (2006 – 2012).
Firma la care este acționar, Uno Art Construct, a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de 721.506 lei și o pierdere de 289.000 lei, potrivit portalului specializat Confidas. Firma de construcții a derulat zeci de contracte cu instituții de stat, în majoritate primării de comune.
Florin Cristian Tătaru este un politician din Maramureş. El a fost deputat PSD de Maramureş în două legislaturi (2008-2012 şi 2012-2016), iar apoi a fost director economic al Direcţiei Silvice Maramureş și șef al Casei de Asigurări de Sănătate Maramureș. În 1998 el a fost implicat într-un scandal când a răpit şi ameninţat cu arma un om. Dosarul penal a fost însă închis pe cale amiabilă. Florin Tătaru a intrat în directoratul Transelectrica în anul 2017, când a fost numit de fostul ministru al economiei Gheorghe Simon. Nici el nu are experiență anterioară în sectorul energetic. Tătaru ar fi susținut acum de social-democratul Alfred Simonis, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, preşedinte ales al Consiliului Judeţean Timiş.
Cătălin Nadolu a fost director general al SMART SA, Societatea pentru Servicii de Mentenanță a Rețelei Electrice de Transport, o filială a companiei naționale de transport al energiei electrice Transelectrica, care deține 70% din acționariat. El a mai fost șef departament la RA-APPS în perioada 2009-2021, precum și director la o direcție județeană de sport. În anul 2017 era consilier în cadrul Secretariatului General al Guvernului. El ar fi susținut în prezent pentru Directoratul Transelectrica de Hubert Thuma, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov
Gheorghe (Gigi) Bolintineanu este în prezent directorul general al SMART SA. Până la această funcție, Bolintineanu nu a mai lucrat în vreo companie energetică. El a fost ales în 2019 în funcţia de preşedinte al organizaţiei PSD Ilfov, filială care ulterior a fost desființată. Anterior, Gheorghe Bolintineanu a deţinut funcţia de preşedinte interimar al organizaţiei, funcţie în care a fost numit după ce, în noiembrie 2018, Comitetul Executiv Naţional al Partidului Social Democrat a decis dizolvarea Biroului permanent al PSD Ilfov. El a fost anterior și consilier judeţean în Ilfov în două mandate (din 2012 până în 2020). El a mai fost directorul sucursalei Scroviștea a RA APPS, membru CA al Companiei Municipale Agrement București (desființată). A candidat pe listele PSD la Senat în 2020 și la Camera Deputaților în 2016. Bolintineanu ar fi susținut de PSD, respectiv tot de Hubert Thuma, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov.
O opțiune a fost și Cosmin Nicula, fost vicepreședinte al Curții de Conturi, dar acesta nu a mai ajuns pe lista finală.
Bogdan Toncescu, în prezent membru provizoriu în Directoratul Transelectrica, a încercat să suspende procedura de selecție a Directoratului, după ce nu s-a regăsit pe lista scurtă a candidaților selectați pentru a merge mai departe în procesul de recrutare. Totuși, instanța a respins cererea de ordonanță președințială pentru suspendarea procedurii.
Procedura de selecție a Directoratului Transelectrica trebuia finalizată, conform legii și planului de selecție postat pe site-ul companiei, de la începutul lunii septembrie.
Salariile conducerii Transelectrica
Un post în conducerea Transelectrica este vânat deoarece este un post foarte bine plătit, după cum se vede atât din raportul Curții de Conturi, cât și din declarațiile de avere depuse de șefi.
De exemplu, Ștefăniță Munteanu a încasat anul trecut, de la numirea din luna aprilie, un venit net de 427.595 lei din funcția de președinte al Directoratului la Transelectrica. Astfel, el a încasat un venit lunar net de circa 53.400 lei (10.600 euro).
Aceste sume sunt similare și pentru restul conducerii Transelectrica.
Transelectrica, o miză de 424 milioane de euro
Compania de stat Transelectrica urmează să primească în perioada următoare o finanțare europeană de 424,4 milioane de euro din Fondul pentru modernizare pentru nouă proiecte de investiţii.
Prin semnarea acestor contracte de finanţare sunt făcuţi paşi concreţi pentru dezvoltarea infrastructurii energetice naţionale, spunea fostul ministru al Energiei Virgil Popescu.
Secretatul general al Guvernului Marian Neacşu a precizat că proiectele complexe care vor fi finanţate „demonstrează angajamentul Transelectrica, companie de interes naţional şi strategic, aflată sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului, pentru modernizare”.
Compania Transelectrica a obținut singură 30% din finanţările totale aprobate pentru România din Fondul de Modernizare.
Cele nouă proiecte care au obţinut finanţare din Fondul pentru Modernizare sunt:
1. Construirea unei noi LEA de 400 kV (dublu circuit) Constanţa Nord – Medgidia Sud, echipată cu un singur circuit – cu o valoare de aproximativ 23 de milioane de euro;
2. Construirea unei noi LEA în simplu circuit de 400 kV Gădălin – Suceava, inclusiv interconectarea acesteia la sistemul naţional de transport al energiei electrice – cu o valoarea de peste 101 milioane de euro;
3. Linie interioară între Reşiţa şi Timişoara/Săcălaz (PCI 3.22.3.), constând într-o nouă LEA de 400 kV Reşiţa-Timişoara/Săcălaz şi în retehnologizarea la 400 kV a substaţiei Timişoara de 110/2020 kV – cu o valoare de aproximativ 64 de milioane de euro;
4. Construirea LEA de 400 kV Timişoara/Săcălaz/Arad – cu o valoare de peste 57 de milioane de euro;
5. Trecerea la tensiunea de 400 kV a LEA Brazi Vest-Teleajen-Stâlpu – cu o valoare de circa 51 de milioane de euro;
6. Proiect-pilot – Retehnologizarea staţiei de 220/110/20 kV Alba Iulia – în concept de staţie digitală – cu o valoare de aproximativ 47 de milioane de euro;
7. Instalarea a două mijloace moderne de compensare a puterii reactive în substaţiile de 400/220/110/20 kV Sibiu Sud de 400/220/110/20 kV Bradu – cu o valoare de peste 52 de milioane de euro;
8. Optimizarea funcţionării LEA de 400 kV existente în SEN, folosite în interconexiune şi pentru evacuarea de putere din centrala nucleară Cernavodă şi centralele de energie din surse regenerabile din Dobrogea, prin montarea de sisteme de monitorizare online (tip Smart Grid) – cu o valoare de peste 10 milioane de euro;
9. Digitalizarea reţelei de transport al energiei electrice din România prin instalarea a două sisteme online, pentru contorizarea şi managementul datelor de măsurare a energiei electrice pe piaţa angro şi pentru monitorizarea calităţii energiei electrice – cu o valoare de peste 18 milioane de euro.
Fondul pentru modernizare reprezintă un instrument de finanţare constituit din veniturile obţinute prin licitarea pe piaţă a 2% din totalul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, în baza prevederilor Directivei EU-ETS şi are, ca perioadă de implementare, intervalul de timp 2021-2030.
România are alocat un procent de 11,98% din totalul de 2% din cantitatea totală de certificate pentru perioada 2021-2030, ceea ce reprezintă peste 15 miliarde de euro, sumă pe care o poate utiliza pentru finanţarea investiţiilor.
Rezultatele Transelectrica
Compania de stat Transelectrica, operatorul rețelei de înaltă tensiune și al sistemului energetic național, a vut un profit net de 219 milioane lei în 2023, în scădere cu 57% față de 2022, din cauza faptului că în anul curent nu s-au înregistrat venituri din capitalizarea CPT la nivelul sumei din perioada similară a anului precedent (13,8 milioane lei în 2023 vs 338,5 milioane lei în anul 2022), potrivit unui document publicat la Bursa de Valori București (BVB).
Veniturile totale operaționale ale Transelectrica au înregistrat o scădere în procent de 25% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior (4,7 miliarde lei la 31 decembrie 2023 față de 6,2 miliarde lei la 31 decembrie 2022), în contextul diminuării semnificative a veniturilor din activitățile zero-profit (piaţa de echilibrare, servicii de sistem).
Principalul acționar al Transelectrica este Secretariatul General al Guvernuluim, coordonat de Marian Neacșu, cu 58%, urmat de Pavăl Holding (compania fraților Pavăl care au fondat Dedeman) cu 6,4% și fondul de pensii NN cu 5,4%.