Bloomberg: Piața datoriilor din România arată că investitorii sunt îngrijorați de înrăutățirea situației fiscale. Erste: „România a testat limitele toleranței investitorilor și agențiilor de rating. Fără corecție fiscală, probabil să nu mai aibă răbdare”

Piața datoriilor din România dă semne de îngrijorare crescândă a investitorilor cu privire la înrăutățirea situației fiscale, subliniind urgența remedierii finanțelor țării în timp ce aceasta se pregătește să organizeze alegeri gemene, arată o analiză Bloomberg.

Obligațiunile guvernamentale interne pe 10 ani sunt cele mai slabe performanțe din Europa în acest an, prima de randament față de titlurile germane similare crescând în această săptămână la cel mai ridicat nivel din iunie 2023, potrivit datelor compilate de Bloomberg.

Cea mai mare economie din Balcani a testat în ultimii ani limitele toleranței arătate de investitorii în datorie și de agențiile de rating pentru derapajele fiscale, potrivit Erste Group Bank AG.

Recomandări Video

Articolul continuă mai jos

„România dezvoltată cu 90 miliarde euro de la UE. Ce urmează?”

2:04:19

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 2

1:18:45

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 1

1:41:24

Mateusz Majewski, UiPath, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

2:50

Elisabeta Moraru, Google România, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

1:11

„Fără o corecție fiscală semnificativă și credibilă în 2025, este probabil ca ambele categorii să nu mai aibă răbdare, declanșând o ajustare determinată de piață”, au declarat într-o notă economiștii Erste din București Ciprian Dascalu și Eugen Sinca.

Modelele Erste arată că randamentul obligațiunilor pe 10 ani se tranzacționează în prezent cu aproximativ 30 de puncte de bază „sub valoarea justă”, au spus ei.

România este programată să organizeze alegeri parlamentare și două runde de vot pentru alegerea viitorului președinte în noiembrie și decembrie.

Împrumuturi în străinătate

Administrația premierului Marcel Ciolacu a încercat să echilibreze cererile pentru salarii mai mari în timpul campaniei cu presiunea tot mai mare din partea Uniunii Europene de a limita deficitul bugetar. Următoarea conducere a țării va trebui să reducă deficitul, care se așteaptă să ajungă la aproape 7% din producția economică în acest an.

Pentru a acoperi gaura bugetară din ce în ce mai mare, România se împrumută din ce în ce mai mult în străinătate, vânzând echivalentul a 12,5 miliarde euro în obligațiuni în monedă străină până în acest an. Ministerul de Finanțe a anunțat că intenționează să apeleze la piețele internaționale de încă două ori până la sfârșitul anului, inclusiv cu o obligațiune Samurai de debut pentru diversificarea surselor.

România, la fel ca Ungaria, este clasată în jurul celor mai scăzute grade de investiții de către companiile de rating de credit. Avertismentul privind România urmează semnalelor similare ale analiștilor de la Erste și de la alții din această săptămână, potrivit cărora activele ungare vor fi supuse unei presiuni continue din cauza depășirii repetate a bugetului și a creșterii economice slabe. Totuși, spre deosebire de România, Ungaria intenționează să își limiteze împrumuturile în monedă străină până la începutul anului 2025.

Citește și:

ANALIZĂ Economedia: Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de 168 miliarde de lei în acest an / Până la final de an va mai împrumuta jumătate pe atât

ANALIZĂ Economedia: Cine a îndatorat România? Cum a ajuns țara noastră să împrumute o sumă record pentru acoperirea necesităților bugetare