Grupul UniCredit Romania a obținut un profit net consolidat de 947 milioane lei în primele șase luni ale anului 2024, în creștere cu 42,6% față de aceeași perioadă a anului 2023, potrivit unui document publicat la Bursa de Valori București (BVB).
„Grupul UniCredit Romania a realizat în primul semestru al anului 2024 venituri operaționale consolidate de 1,73 miliarde lei, în creștere cu 14,8% față de primul semestru al anului 2023, susținute de veniturile din comisioane și veniturile nete din dobânzi ca urmare a creșterii volumelor comerciale”, se arată în documentul publicat la BVB.
În aceeași perioadă, cheltuielile operaționale în suma de 706 milioane lei au înregistrat o creștere de 16,6% comparativ cu iunie 2023. Creșterea se datorează în principal noului impozit pe cifra de afaceri, aplicabil începând cu anul 2024 conform Codului Fiscal. Procentul aplicat pe cifra de afaceri, pentru 2024 și 2025 este de 2%, în timp ce din 2026 acesta devine 1%.
La finalul primului semestru al anului 2024 totalul activelor a fost de 75,9 miliarde lei, în comparație cu 74,6 miliarde lei la 31 decembrie 2023.
BNR ar putea menține dobânda de politică monetară la nivelul de 6,5% până la finalul anului
UniCredit estimează că BNR va menține probabil rata de politică monetară la nivelul de 6,50% până la finalul anului, existând riscul încă unei reduceri sau unor condiții de lichiditate mai stricte.
„Având în vedere tensiunile geopolitice și execuția bugetară deficitară în acest an electoral (deficitul bugetar deja la 3,6% din PIB în S1 2024), BNR va menține probabil rata de politică monetară la nivelul de 6.50% până la finalul anului, existând riscul încă unei reduceri sau unor condiții de lichiditate mai stricte. BNR ar putea relua operațiunile reverse repo pentru a restrânge lichiditatea din piață, după cum a declarat Isărescu la prezentarea raportului din luna august asupra inflației. În același timp, BNR va rămâne prudentă și va continua să monitorizeze strict procesul dezinflaționist și impactul cheltuielilor care au legătură cu alegerile de anul acesta asupra inflației”, se arată în raportul de la BVB.
Potrivit documentului, România, cu o creștere a PIB-ului de 2,1% an/an în 2023, a surclasat celelalte țări din Europa Centrală și de Est. Investițiile publice au fost cea mai mare surpriză pozitivă pentru creșterea economică, guvernul crescând cheltuielile pentru infrastructură atât din bugetul propriu cât și din fonduri europene. România este lider în regiune în privința sumelor primite din Fondul de Redresare și Reziliență (RRF) (2,7 miliarde euro credite și 3,6 miliarde euro sume nerambursabile).
„În prima jumătate a anului 2024, rata anuală a inflației a intrat pe un trend descrescător după vârful de 7.4% an/an din ianuarie, cauzat de creșterea unor taxe (în special accizele la carburanți și tutun). Aceasta a scăzut treptat la 4.9% an/an în iunie, creând condițiile ca BNR să reducă dobânda cheie în cadrul a două ședințe de politică monetară consecutive: în data de 5 iulie, până la 6,75%, și în data de 7 august, până la 6,5%. BNR a estimat că inflația se va reduce până la finalul anului pe o traiectorie mai joasă decât estimase în luna mai 2024, în principal datorită scăderii prețurilor la energie și a inflației de bază. Inflația de bază s-a redus la 5,7% an/an în iunie, însă rămâne mult mai rezistentă decât în alte țări din ECE din cauza cererii interne puternice și puterii mari a retailerilor de a stabili prețurile. Estimăm că inflația de bază va scădea sub 5% an/an abia în ultimul trimestru al anului, deoarece este așteptată încă o creștere puternică a veniturilor ca urmare a majorării pensiilor în luna septembrie. Estimăm că inflația totală va scădea către 4,6% până la finalul acestui an, inflația de bază rămânând cu aproximativ 0,5-1pp peste inflația totală. Creșterea taxelor anul viitor și finalizarea la 31 martie 2025 a schemei de plafonare a prețurilor la energie vor alimenta din nou inflația și o vor menține la peste 4% în 2025, în ciuda cererii de consum mai slabe, cu efect de scădere a inflației de bază. Revenirea inflației totale în intervalul țintă, la un nivel sub 3,5%, va fi posibilă numai în 2026, ca urmare a ajustării fiscale care se va implementa începând cu anul 2025, după alegeri”, se mai arată în raportul BVB.