Sursa foto: Primaria Ciugud, Facebook
Aproape 70 de proiecte “smart” din 59 de comune s-au contabilizat în Radiografia proiectelor Smart City din România, realizată de Vegacomp Consulting, o companie activă pe piața de soluții smart. În ediția din acest an, lansată în vară, autorii au introdus pentru prima dată și sectorul rural.
Harta “smart city” de România include 860 de iniţiative aflate în stadiul de proiect, în curs de implementare sau deja finalizate. La sat, extinderea soluțiilor de tehnologie în viața cetățenilor e încă la niveluri foarte reduse, dar domeniul are totuși o vedetă: extinderea digitalizării la nivelul comunităţilor mici este condusă de Ciugud, o comună cu puțin peste 3000 de locuitori, aflată în apropiere de Alba Iulia, celebră prin proiecte de infrastructură, educație și atragerere de fonduri europene. Ciugudul are 8 proiecte “Smart Village”, din totalul de 69 de proiecte adunate în prezentul segment de radiografie, la prima ediţie, din 59 de comune. Pentru Ciugud, sursa de finanţare a proiectelor Smart Village a fost din fonduri europene, care a fost folosită și pentru cel mai răspândit proiect de WiFi realizat prin WiFi4EU, în 2.170 de localităţi din România. Să mai menționăm aici și că Ciugudul, promotorul național al conceptului „Smart Village”, este prima comunitate din România care vrea să își lanseze propria “monedă virtuală”: CIUGUban, după cum au anunțat autoritățile. Deocamdată, banul de Ciugud a fost folosit în educație: pentru a recompensa cetățenii, în special copiii, care colectează selectiv deșeurile și reciclează ambalajele din plastic, sticlă și aluminiu. Proiectul presupune montarea în comună a unor stații de preluare și reciclare a ambalajelor, unde cetățenii vor putea depune sticlele, PET-urile și dozele de aluminiu, iar în schimbul acestora vor primi monede virtuale, CIUGUbani, care vor putea fi folosite în comunitate.
Autorii radiografiei Smart City/ Smart Village subliniază că există doi vectori esențiali, care ar putea influența ritmul digitalizării și în mediul rural: educația și agricultura. “Dacă la nivel urban avem speranţe ca digitalizarea să avanseze rapid, având două categorii vulnerabile – pensionari și oameni aflaţi sub pragul sărăciei, la nivel rural lucrurile sunt mai complicate și termenul până la care digitalizarea ar fi la ea acasă este mult mai mare. Din proiectele derulate până acum și experienţa altora, este însă evident rolul esenţial al școlii. Prin școala digitală, atât pentru elevi cât și, ulterior, pentru părinţii și bunicii lor, efectele transformării digitale ale societăţii vor putea penetra mediul urban la fel ca prin mediul de business. Agricultura ţării noastre are un potenţial foarte mare și pieţele virtuale sunt în creștere, în timp ce Agricultura 2.0 se pregătește să ia avânt în următorii ani. Rămâne întrebarea și provocarea: poate fi digitalizată România rurală? Sau cât de mult va dura acest proces? Se așteaptă acţiuni concrete, în viitorul apropiat”, notează autorii în radiografie de smart city-uri.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Capitala vinului și digitalizarea administrației
Uniunea Europeană promovează activ ideea „satelor inteligente”, subliniază Asociația Română pentru Smart City. Adoptarea noilor tehnologii și, în special, utilizarea internetului, este văzută ca o parte vitală a strategiilor pentru a combate declinul rural. În februarie, asociația a și anunţat lansarea, alături de o serie de parteneri, a programului Kit Smart Village, dedicat comunităţilor rurale din România, un program dezvoltat în patru etape (Analiză, Proiectare, Implementare, Monitorizare şi optimizare), cu o durată totală de implementare de 90 de zile. Unul dintre primele exemple: celebrul centru de vinificație Jidvei. Primăria Comunei Jidvei din județul Alba a optat pentru digitalizarea aparatului administrativ public și s-a alăturat comunității Smart Village inițiate de Asociația Română pentru Smart City. Conform asociației, implementarea Kitului Smart Village a început cu verticala Smart Governance prin implementarea aplicației City Manager furnizată de TNT Computers. Astfel, din 2020 cei aproximativ 5300 de cetățeni din comuna Jidvei beneficiază de acces în timp real la informații de interes public, posibilitatea de a achita amenzile online și de a verifica statusul documentelor online.
Așa că, acum, pe site-ul primăriei Jidvei, alături de anunțul despre târgul din comună găsești opțiunile de plătit amenzi sau verificat documente:
Peste 800 de inițiative în orașe
Harta “smart city” de România include 860 de iniţiative aflate în stadiul de proiect, în curs de implementare sau deja finalizate, arată Radiografia proiectelor Smart City din România, realizată de Vegacomp Consulting. Autorii raportului remarcă un interes crescut pe această piață, în condițiile în care analiza din 2020 aduna 594 de proiecte din 87 de oraşe, la nivelul lunii iunie. Analiza subliniază însă că, deși se menține interesul pentru soluții de mobilitate și administrație, “mediul și oamenii, priorități absolute într-o societate care își cunoaște valorile și își alocă din priorități și generațiilor viitoare, sunt neglijate de industria Smart City românească”. Topul primelor orașe, în funcție de numărul de proiecte în plan, în curs de implementare sau livrate, are, în continuare același lider: Alba Iulia, dar cu un număr stagnant de proiecte, fără alte dezvoltări semnificative. Iașiul vine puternic din urmă, în urcare până pe poziția a treia. Clasamentul arată astfel: Alba Iulia (106), Cluj-Napoca (58), Iași (56), București (39), București – Sector 4 (35), Arad (29), Sibiu (27), Oradea și Timișoara (26), Brașov (18).