Sursa foto: Pixabay
Reprezentanții Comisiei Europene derulează o vizită la București în perioada 18-21 martie, iar discuțiile se axează pe situația fiscală a României, cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și o nouă scădere a pragului la microîntreprinderi.
Miercuri, 20 martie, va avea loc și un eveniment privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), la care va participa și „șefa PNRR” Céline Gauer, director general al SG Recover (Recovery and Resilience Task Force).
Amintim că G4Media a scris săptămâna trecută că Comisia Europeană a blocat cererea 3 de plată din PNRR trimisă de guvern în 15 decembrie 2023, în valoare de 2,7 miliarde de euro. Cele mai mari probleme sunt cu reforma companiilor de stat (inclusiv RAAPPS – instituția care renovează viitoarea vilă de protocol a lui Iohannis), cu pragul de 500.000 de euro la microîntreprinderi și cu numirile la vârful companiilor din energie, dar și cu noii șefi ai AMEPIP, super-agenția care controlează firmele de stat.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Termenul până la care Comisia Europeană ar fi trebuit să aprobe cererea trei, trimisă de guvernul României în 15 decembrie, e 16 martie, când se scurg cele două luni regulamentare, plus o lună cerută de guvern. O situație similară s-a înregistrat și cu cererea doi de plată, rambursată parțial de Comisia Europeană la nouă luni după depunere, întârziere provocată de neîndeplinirea unor jaloane și ținte.
Săptămâna aceasta are loc la București o întâlnire între delegația Comisiei Europene, condusă de Celine Gauer, și o delegație a guvernului, pentru a discuta jaloanele și țintele pe care Comisia Europeană nu le consideră îndeplinite, potrivit surselor G4Media.
Cererea de plată numărul 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu este blocată, a anunţat miercuri ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu. El a menţionat că în prezent se află în dialog cu reprezentanţii Comisiei Europene pe cea de-a treia cerere de plată din cadrul PNRR, în valoare 2,7 de miliarde de euro, şi se aşteaptă la finalizarea cu succes a procesului şi intrarea banilor în bugetul ţării.
Și prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat că miniştrii coordonatori de reforme se vor întâlni săptămâna aceasta cu Celine Gauer, responsabilă cu gestionarea PNRR la nivel european, pentru a analiza jaloanele importante din cererea de plată numărul 3, transmite Agerpres. El a declarat că „nu există nimic blocat” la cererea 3 de plată din PNRR.
Totodată, discuțiile dintre Comisia Europeană și Ministerul Finanțelor vor viza o nouă reducere a pragului cifrei de afaceri până la care o companie se poate încadra ca microîntreprindere. Amintim că acest prag a fost redus deja succesiv în ultimii ani.
Comisia Europeană consideră că actualul plafon de 500.000 de euro este în continuare prea ridicat, nu respectă recomandările Băncii Mondiale, și cere scăderea valorii până la finalul acestui an.
Discuțiile sunt pentru o reducere la 60.000 de euro sau la 100.o00 de euro.
FMI spunea că reducerea la pragul de 250.000 de euro ar fi un bun pas înainte, dar nu punctul final. Și reprezentanții acestei instituții spuneau că potrivit ar fi un prag de 60.000 de euro.
Schimbările recente pentru microîntreprinderi
Anul trecut, coaliția PSD-PNL a decis scăderea pragului de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderilor, de la 1 million de euro la 500.000 de euro. Astfel, IMM-urile care au cifra de afaceri între 500.000 de euro și un milion de euro nu mai plătesc impozit de 1% din cifra de afaceri, ci 16% din profit.
Din 1 ianuarie 2024, cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor au devenit:
a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 de euro și care nu desfășoară activitățile pentru care se datorează cota de 3%
b) 3%, pentru microîntreprinderile care:
- realizează venituri peste 60.000 de euro;
- sau desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5510 – Hoteluri și alte facilități de cazare similare, 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentație n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile cu personalitate juridică care nu sunt entități transparente fiscal, constituite de avocați potrivit legii, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.
Cum “ajută” guvernul microîntreprinderile
Pe de altă parte, actualul guvern de coaliție face “clarificări” neclare pentru microîntreprinderi. Ministerul Finanțelor a pus miercuri seară în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență prin care clarifică modul în care se consideră că două firme sunt legate. Clarificarea vine după ce Guvernul a introdus anul trecut o restricție pentru ca o firmă să fie considerată microîntreprindere și să beneficieze de regimul fiscal al microîntreprinderilor, restricție care se referă la întreprinderile legate, mai precis dacă o altă rudă deține de asemenea o microîntreprindere. La o primă vedere, consultanții fiscali spun că clarificările ar putea duce la dispariția formei de organizare microîntreprindere. În cadrul clarificărilor sunt incluse și legăturile cu persoanele fizice autorizate sau întreprinderile individuale, nu doar cu microîntreprinderile de tip SRL.