Analiză: 800.000 de angajați din România pot renunța la Pilonul II de pensii/ Cum se reflectă noile prevederi, calcule și scenarii

800.000 de angajați din România au de la 1 noiembrie opțiunea de a renunța la Pilonul II de pensii, ca urmare a modificărilor aduse Codului Fiscal prin Legea 296/2023, arată o analiză a consultanților de la Soter & Partners Modul care prezintă o serie de calcule pentru a arăta cum se reflectă noile prevederi asupra punctajului lunar în sistemul public de pensii.

IT-iștii, constructorii, agricultorii și angajații din industria alimentară cu salarii brute de până în 10.000 RON plătesc CAS redus cu 3,7%, procent care va crește la 4,75% începând cu 1 ianuarie 2024. Reducerea cotei reprezintă practic renunțarea la plata contribuției către Pilonul II de pensii, care devine opțională pentru categoriile amintite.

Scutirea de la plata contribuției la Pilonul II se aplică exclusiv angajaților care îndeplinesc condițiile legale și doar în limita a 10.000 RON. Noua reglementare lasă, însă, opțiunea deschisă celor care doresc să-și păstreze contribuția la o pensie privată pentru a-și asigura venituri mai mari după retragerea din activitate. Pentru a putea continua plata contribuției datorate la fondul de pensii administrat privat, salariații trebuie sa aibă calitatea de participant la Pilonul II, informație pe care o pot verifica accesând link -ul https://data.asfromania.ro/scr/adeziuniFP.

Analize Economedia

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

Românii care lucrează în aceste sectoare trebuie să ia în calcul trei posibile scenarii:

“Ceea ce aș sublinia referitor la această diminuare a CAS este că în niciunul dintre scenarii punctajul lunar în sistemul public de pensii nu va fi diferit de cel calculat în perioada anterioară modificării legislative. Atât  pentru participanții la fondul de pensii administrat privat care optează pentru plata contribuției la fondul de pensii, cât și pentru cei care nu optează pentru această plată, punctajul este corectat cu raportul dintre cota de contribuție la sistemul public de stat (Pilonul I) și cota integrală de contribuție (Pilonul I și Pilonul II), similar cu perioada precedentă. Pentru cea de-a treia categorie de salariați, cei care nu participă la fondul de pensii administrat privat, punctajul lunar este stabilit prin raportarea câștigului salarial brut sau, după caz, a venitului lunar asigurat care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică”, a spus Luminița Obaciu, Senior Payroll Partner în cadrul Soter & Partners.

Românii care lucrează în sectoarele vizate de noile prevederi legislative trebuie să ia în calcul trei posibile scenarii.

Astfel, în cazul salariaților participanți la fondul de pensii administrat privat (Pilonul II) care NU optează pentru plata contribuției la fondul de pensii administrat privat, contribuția de asigurări sociale calculată și reținută va fi cea redusă, respectiv 21,25% din venitul lunar asigurat, pentru lunile noiembrie și decembrie 2023, și 20,25% din venitul lunar asigurat, începând cu luna ianuarie 2024.

În sistemul privat de pensii, salariatul va avea o contribuție mai mică, având în vedere că acesta nu participă la Pilonul II decât pentru veniturile ce depășesc plafonul de 10.000 RON.

Salariații participanți la Pilonul II, care optează pentru plata contribuției la fondul de pensii administrat privat vor plăti cota integrală de contribuție de asigurări sociale la întregul venit lunar asigurat.

În sistemul privat de pensii, salariatul va contribui la întregul venit lunar asigurat.

Salariații care nu participă la fondul de pensii administrat privat (Pilonul II) vor plăti contribuția de asigurări sociale redusă, respectiv 21,25% din venitul lunar asigurat, pentru lunile noiembrie și decembrie 2023 și 20,25% din venitul lunar asigurat, începând cu luna ianuarie 2024.

Salariatul nu are posibilitatea de a opta pentru plata contribuției la Pilonul II în limita plafonului de venit de 10.000 RON.

Spre deosebire de salariații care sunt participanți la sistemul de pensii privat (pentru care punctajul de pensii este corectat cu raportul dintre cota de contribuție la sistemul public de stat, adică Pilonul I, și cota integrală de contribuție, adică Pilonul I și Pilonul II, salariații care nu sunt participanți la un fond de pensii administrat privat vor beneficia de punctajul de pensii integral (necorectat).

Modul concret în care se reflectă noile prevederi asupra punctajului lunar în sistemul public de pensii pentru fiecare dintre cele trei scenarii este detaliat în exemplele de calcul realizate de Soter & Partners: